Cu ceva timp în urmă, a apărut o lucrare Era turbulențelor – Aventuri într-o lume nouă, scrisă de Alan Greenspan și publicată în România de editura Publica. Din orice lucrare citită, ți se întipăresc anumite aspecte care îți revin în minte în anumite momente specifice. Cum luna martie ne-a adus pe noi toți într-un scenariu de film de groză, din această carte mi-am amintit imediat maniera în care autorul lucrării, care peste ani ajungea pentru o perioadă de aproape 20 de ani presedinte al FED-ului (1987 – 2006), obținea informații prețioase din colectarea datelor în avans cu câteva zile. Acestea, colectate în avans de la agenții economici, înainte ca instituțiile să o facă, chiar dacă nu erau foarte precise, reușeau să transmit mesaje utile pentru fundamentarea unor planuri de afaceri.În luna martie noi, statistica oficială, trebuia să publicăm comunicatul de presă privind conjunctura economică, cercetare care reflecta opinia managerilor asupra câtorva aspecte privind evoluția economiei în perioada următoare, folosind date colectate înainte de apariția crizei sanitare.
Cele două evenimente relatate mai sus, ne-au îndemnat la dezvoltarea unor cercetări adhoc și nu neapărat cercetări specifice statisticii oficiale, acestea din urmă riguroase, dar cu rezultate publicate la o anumită perioadă de timp, după momentul de începere a crizei.
În aceste condiții, primul demers a fost acela al realizăii unei cercetari prin care să evaluăm percepția colegilor din direcțiile teritoriale de statistică privind evoluțiile din economie, ținând seama de experiența acestora. Rezultatele au fost obținute în numai câteva zile și, cel puțin din aprecierea mea, par unele veridice: scăderea masivă a volumului de activitate în domeniul hotelier și al serviciilor, diminuarea apreciabilă în transporturi și în anumite ramuri ale industriei și în construcții, evoluții relativ stabile în industria energetică și în domeniul IT etc.
După acest prim exercițiu, realizat în numai câteva zile, am încercat să identificăm, fără a creea presiune asupra agenților economici, și alte surse de date operative, disponibile la acel moment. În aceste condiții, am apreciat că ar fi potrivit să avem o evaluare a percepției managerilor de firme din diverse sectoare de activitate și, eventual, să combinăm aceste evaluări calitative și cu alte date statistice, înregistrate după reguli bine stabilite, dar care prezintă o realitate din trecut în care fiecare agent economic și-a desfășurat activitate în cu totul alte condiții, relative certe.
Plecând de la aceste premise, am aplicat un chestionar pentru evaluarea a două aspecte importante pentrui unitățile economice: evoluția volumul de activitate și a numărului de salariați, până la finele lunii martie, respectiv până la finele lunii aprilie 2020.
Vorbim despre două aspecte esențiale pentru evaluarea mediului economic din România din martie și aprilie, la realitățile perioadei 16-17 martie. Din fericire, reacția managerilor incluși în cadrul eșantionului a fost una pozitivă. Chiar dacă, ținând seama de situația de facto, fiecare manager avea propria grija, a sa, a familiei și a afacerii pe care o gestiona, din cei 8.831 manageri incluși în eșantion, pe baza unor criterii obiective, un număr semnificativ, de peste 70%, au oferit răspunsuri complete sau parțiale la cele patru întrebări incluse în chestionarul aplicat în format online. Deci la chestionare au raspuns peste 6.000 de manageri de companii.
Situație încurajatoare pentru a continua cercetarea experimentală! Ne-am propus astfel să includem în cadrul evaluării și valori privind cifra de afaceri și numărul de angajați din perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2020.
Rezultatele obținute, chiar dacă nu sunt caracterizate de rigoarea statisticii oficiale specifică procesului de calcul a indicatorilor infra-anuali, oferă repere semnificative în ce privește evaluarea pierderilor înregistrate de economie într-o perioadă de numai câteva săptămâni. În egală măsură, rezultatele trebuie interpretate având în vedere condițiile economice din cele două zile, 16 și 17 martie, în care s-au cules informațiile de la agenții economici.
Cu toate neajunsurile unei asemenea cercetări adhoc, de altfel singura care putea fi organizată în această perioadă, aceasta ne oferă o imagine sufficient de cuprinzătoare cu privire la starea și evoluția economiei în aceste prime săptămâni ale pandemiei.
Precizăm că, la nivelul statisticilor naționale oficiale din oricare stat membru al UE, primul semnal care se dă cu privire la evoluția economiei este rata de creștere a PIB, care se calculează la 30 de zile de la finalizarea trimestrului. Calculul acesteia se bazează pe informațiile statistice culese, în cea mai mare parte cu ajutorul direcțiilor teritoriale de statistică, pentru evaluarea economiei din primele două luni ale trimestrului, respectiv date determinate pentru luna a treia din trimestru, pe baza unor ipoteze de lucru și a dinamicii economiei din perioade trecute.
Folosind cele două categorii de date, pe de o parte cele obținute în baza cuantificării opiniei managerilor și, pe de altă parte, date din perioada anterioră, precum cele referitoare la cifra de afaceri, s-au evaluat pierderile economice din lunile martie și aprilie ale anului curent față de realizările din anul trecut.
Într-un scenariu median, pierderea înregistrate la indicatorul volumul cifrei de afaceri din luna martie a.c. în raport cu aceeași lună din anul trecut a fost estimată la aproximativ 30%, în timp ce, pentru luna aprilie se preconizează o diminuare a cifrei de afaceri de peste 40%.
O inițiativă asemenătoare a fost realizată până acum numai de Institutul Național de Statistică (INSSE) din Franța. Acesta a apreciat pierderea economică din această perioadă și reducerea consumului populației în raport cu o perioadă “normală” la nivelul de aproximativ 35%.
Până la obținerea cifrelor oficiale, vom continua asemenea cercetări adhoc, considerându-le utile.
Închei prin a mulțumi agenților economici care sprijină demersul nostru de a obține evaluări ale economiei într-o perioadă cu totul excepțională.
0 comments :
Trimiteți un comentariu