♦ Intrăm în această săptămână în cel mai complicat trimestru cu care economia României s-a întâlnit, cel puțin de la revoluție încoace ♦ Precedent pentru o situație atât de fluidă nu există.Cifra totală de afaceri în economie în 2020 era anticipată, la începutul anului, la 350 de miliarde de euro. Produsul Intern Brut (PIB) ar fi urmat să crească, potrivit calculelor pe care a fost fundamentat bugetul consolidat, cu 4,1% și să atingă în acest an 238-240 mld. euro. Cu o pondere în PIB de 32%, în ușoară creștere față de 2019, veniturile consolidate urma să însemne 76-77 mld. euro. Deficitul bugetar fusese stabilit la 3,6% din PIB, ceea împingea cheltuielile totale ale bugetului general consolidat la 35,5% din PIB.
Acum însă tabloul este cu totul schimbat, cu un T 2 care începe în această săptămână, calificat de economiști drept un „coșmar“. Un trimestru cu o scădere așteptată a afacerilor de 50%, ceea ce poate anticipa o cădere de 10 % în euro, pe întregul an. Prin urmare, cifra de afaceri în economie se va reduce spre 315 miliarde de euro în 2020, iar veniturile bugetului vor scădea spre 70 de milarde de euro, de la veniturile așteptate la început de an de aproximativ 77 mld. euro. Costurile în creștere trebuie acoperite prin majorarea până la cel puțin 7% din PIB a deficitului bugetar, ceea ce va majora automat și datoria publică de 35% din PIB, până la peste 40% din PIB.
Alte date arată cât de profundă este schimbarea care s-a produs într-un timp atât de scurt. Raportul care însoțește proiectul de buget pentru 2020 estima, în urmă cu trei luni, că numărul mediu de șomeri va fi în România anului 2020 de 275.000. Dar, în ultimele două săptămâni, odată cu decretarea stării de urgență, numărul celor intrați în șomaj tehnic a depășit numărul total al șomerilor pe care statisticile îl estima la începutul anului. Guvernul s-a angajat să plătească, din buget, șomajul tehnic - ceea ce-i va majora cheltuielile, concomitent cu reducerea veniturilor pe care le aștepta din impozitul pe veniturile salariale – 7,2% din totalul veniturilor bugetare, în 2019. La fel se întâmplă cu toate capitolele de venituri bugetare. Consumul se restrânge, se restrâng veniturile din TVA. Se închid fabricile, nu mai există profit, prin urmare nici taxe din profit. Guvernul a decis săptămâna trecută să acorde un stimulent de 5-10% din obligații companiilor care-și plătesc anticipat sau la timp impozitul pe profit, din profitul trecut. Pare mai degrabă o încercare de a vedea câți mai trăiesc și au cash, pentru că veniturile din impozitul pe profit au fost de 5,5% din totalul veniturilor din 2019, prin urmare nu sunt principala sursă de venit bugetar
Erste Group: cădere de 4,7%
La finalul săptămânii trecute, după bănci și-au actualizat prognozele de creștere pentru 2020 – Erste Group (proprietarul BCR) și ING Bank. În urmă cu trei săptămâni Erste încă era o bancă ce vedea o creștere economică, chiar dacă modestă, de 1,8%. Previziunile de săptămâna trecută indică însă recesiune – minus 4,7% evoluție a PIB.
Ca urmare a căderii economice severe, deficitul bugerat ar urma să ajungă, potrivit sursei citate, la 7,3% din PIB. Pe cale de consecință, datoria publică ar urma să crească galopant, de la 35,4% din PIB în 2019, la 41,5% din PIB în acest an.
Documentul anticipează o scădere economică cu două cifre în trimestrul al doilea (minus 15,2%, trimestru la trimestru, după o cădere de 0,5% în T 1, trimestru la trimestru) urmată însă de o recuperare la fel de puternică (ajutată de stimulii fiscali și monetari), de plus 12,8%, în T 3, trimestru la trimestru, și de 0,7% în T 4, față de T3.
Așa că, pe întreg anul, contracția va fi de 4,7%, fapt ce va deteriora starea finanțelor publice și așa precară, iar deficitul bugatar se va extinde, „probabil“, la 7,3% din PIB, de la 4,6% din PIB în 2019.
ING Bank: un minus de 6,6% al PIB
La rândul ei, ING Bank a înrăutățit semnificativ perspectivele macro ale României: cădere economică de 6,6% în 2020 și un deficit bugetar între 7 și 9% din PIB.
„În aceste vremuri tulburi, prognozele economice au devenit și mai puțin o știință exactă decât erau înainte. Ne confruntăm cu o situație fără precedent“, a comentat Valentin Tătaru, economist al ING Bank, care semnează analiza pentru România.
Noua prognoză este justificată de știrile rele ce vin de peste tot: o contracție de 4% a Germaniei a ajuns un scenariu optimst, iar Franța pierde trei puncte din PIB, lunar.
„Amploarea și rapiditatea evoluțiilor actuale nu au precedent“, în ciuda faptului că literatură de specialitate, pe un astfel de scenariu, există.
Potrivit sursei citate, contracția PIB va începe chiar din T 1 (minus 1,3% față de T 4/2019 și plus 1,7%, an/an). Căderea va fi puternică în T 2 (minus 19,7% față de T 1 și minus 19,1%, an/an). Revenirea începe în T 3 cu un plus de 17% față de T 2, ca urmare a efectului de bază (minus 5,9% față de T 3 2019). T 4 va crește cu 4,4% față de T 3 (minus 3,2% față de T 4 2019).
0 comments :
Trimiteți un comentariu