Criza generată de răspândirea COVID – 19 ne-a luat pe toți prin surprindere. Ca persoane individuale, instituții și societate în întregul ei. Practic, putem spune că trăim într-o lume total diferită decât cea în care ne obișnuiserăm să trăim înainte de criză.Dacă înainte, folosind mașina personală riscam să ajungem la locul de muncă în mai mult de două ore, acum poți reduce timpul de așteptare la mai puțin de jumătate de oră, dar cu riscul de a ajunge la un loc de muncă, în care să te întâlnești cu inamicul invizibil ce ar putea fi transmis de unul dintre colegii de birou. Putem spune că, s-au schimbat complet regulile de conviețuire nu numai la locul de muncă, ci în întreaga societate. Dacă în urmă cu o lună era imposibil de conceput lucrul la domiciliu al angajatului de la stat, acum totul este posibil. Vom vedea dacă această practică va putea continua și în perioada post criză și cât de eficientă este.
În primele zile ale crizei, în mod firesc, ne-am interesat de numărul persoanelor infectate, de numărul eventualelor decese ce au avut loc, atât în țară, cât și din străinătate. În doar câteva zile, am înțeles că această criză generată de răspândirea COVID – 19 nu este numai una sanitară, ci pe zi ce trecea ne-am convins că aceasta se transformă într-o criză economică. Sperăm să fie una scurtă, de câteva luni, și nu una care să se prelungească cu mult mai mult, dincolo de perioada crizei sanitare.
Din păcate, cel puțin pe termen scurt, efectele sunt percepute, atât prin modificarea bruscă a cererii, dar în egală măsură și a ofertei din economie. Cele două efecte nu sunt cu decalaj în timp, ci din păcate sunt simultane. Practic, parghiile de intervenție, în aceste condiții sunt limitate, indiferent de natura politicii economice pe care o aplicăm. Indiferent în ce scenariu al intervenției economice ne aflăm, pentru a avea o imagine corectă asupra economiei, avem nevoie de date. De date operative și nu de date statistice. Practic avem nevoie de statistici experimentale, care să ne contureze o imagine asupra realității. Este ca la un accident pe autostradă, unde pentru o persoană accidentată aven nevoie de prime investigații, care nu pot fi foarte sofisticate, dar suficient de exacte pentru a lua o primă decizie medicală. Numai apoi, la spital putem continua șirul investigațiilor și realizarea celor mai bune evaluări medicale. La fel este situația, din aceste zile și în economie. Statistica oficială din fiecare țară nu produce date operative, ci statistici oficiale naționale realizate în baza unor norme și standarde europene bine definite. Acestea sunt folosite în evaluarea stării economice și sociale, prin metode descriptive și modelări economice. Din pacăte, în situația actuală această abordare nu mai este suficientă pentru a răspunde imperativelor momentului.
Într-o asemenea situație, avem nevoie de date privind economia la un moment de timp cât mai apropiat de producerea evenimentului. În acest caz, va trebui să găsim un echilibru optim între calitatea și rapiditatea obținerii acestor informații stringente pentru toate categoriile de utilizatori. În prima săptămână a crizei sanitare COVID -19 ne-am gândit că cele mai bune informații la momentul acela, care să asigure realizarea unui compromis acceptabil între calitatea informațiilor și viteza de obținere ar fi cele obținute urmare a realizării unei cercetări statistice pentru măsurarea opiniei angajaților din Direcțiile teritoriale de statistică asupra impactului economic al crizei. În aceste structuri teritoriale ale statisticii oficiale din România sunt persoane care culeg zi de zi date statistice primare de la agenți economici, gospodării și instituții publice. Evident că ar fi fost imposibil de cules date statistice direct de la agenții economici, populație sau instituții publice din cele mai diverse motive.În data de 17 martie am apelat la angajații statisticii oficiale din teritoriu, ca respondenți în această cercetare adhoc, pentru că sunt acele persoane care au o imagine corectă asupra realității în care își desfășoară activitatea. Le-am adresat în mediul online un chestionar cu patru întrebări pentru a evalua percepția cu privire la reducerea volumului de activitate și a numărului de salariați până la data de 31 martie 2020, respectiv 30 aprilie 2020, pe sectoare de activitate. Pentru măsurarea percepției s-a recurs la o scală de măsură cu cinci valori, numere întregi cuprinse între unu (situația cea mai nefavorabilă, în care volumul de activitate, respectiv numărul de salariați se reduc drastic) și 5 (situația cea mai favorabilă, în care volumul de activitate, respectiv numărul de salariați nu sunt afectate semnificativ). Considerăm că valorile mai mici decât trei ne indică o situație critică, ce se agravează pe măsură ce ne apropiem de valoarea unu. Așa cum, valori mai mari ca trei ne indică o situație sub control, marcată ca fiind stabilă dacă ne apropiem de valoarea cinci.
În cele ce urmează, vom prezenta câteva aprecieri formulate pe baza prelucrării acestor date cu privire evoluția activității economice și a numărului de salariați până la 31 martie:
► Scăderile cele mai mari ale volumului de activitate sunt semnalate în industria hotelieră și a restaurantelor pentru care s-a înregistrat o evaluare medie egală cu 2,07 (pentru volumul de activitate) și 2,0 (pentru numărul de angajați), ceea ce ne arată o situație critică în acest sector. De asemenea, în sectorul tranzacțiilor imobiliare s-a înregistrat o evaluare medie egală cu 2,71 (pentru volumul de activitate) și 2,60 (pentru numărul de angajați). Afectate într-o bună măsură se prefigurează a fi intermedierile financiare și asigurările (3,16, respectiv 3,2). Evaluări nu tocmai încurajatoare au fost și cu privire la evoluțiile din industria prelucrătoare (3,09 pentru evoluția numărului de salariați);
► Cel mai puțin afectate domenii se prefigurează, în viziunea statisticienilor din teritoriu, că vor fi: producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (evaluarea medie este 4,15 pentru volumul de activitate, respectiv 4,06 pentru numărul de angajați);
informațiile și comunicațiile (evaluarea medie cu privire la volumul de activitate este 3,90, respectiv 4,0) și agricultură, silvicultură și piscicultură (3,74, respectiv 3,67).
Rezultatele referitoare la luna aprilie ne indică, din păcate, un impact economic și mai nefavorabil în raport cu luna martie, urmare a raspândirii COVID 19, atât din perspectiva reducerii volumului de activitate (evaluarea medie din luna martie este 3,26, în timp ce pentru luna aprilie este 3,16), cât și a numărului de salariați (evaluarea medie din luna martie este 3,52, în timp ce pentru luna aprilie este 3,41).
Toate aceste rezultate trebuie evaluate la condițiile crizei de la momentul aplicării acestui chestionar.
0 comments :
Trimiteți un comentariu