♦ Pentru economiști nu mai încape discuție că economia va suferi puternic în urma crizei medicale ♦ Întrebarea este care vor fi intensitatea crizei și parcursul ei ♦ Pe termen scurt, estimările de creștere sunt lipsite de speranțe; pe termen mediu sunt mai degrabă generoase.Economia va scădea în acest an cu 2,5%, dar va recupera furtunos în anul ce vine când creșterea va fi de 4,5%, estimează economiștii de la Raiffeisen Bank. Cam în același ton, economiștii de la ING Bank, care prognozează o scădere pentru acest an de 0,9%, văd o prăbușire în prima parte a lui 2020 și o revenire spre final de an. Ambele instituții cred că trimestrul al doilea va fi unul „teribil“. Cea mai aspră estimare de creștere este a BRD, care vede, într-un scenariu de bază, o cădere de 3,9% (scenariul optimist este o scădere de 0,5%, iar cel pesimist o cădere de 7%).
Cât de greu este să faci estimări într-o astfel de criză, când seriile lunare nu te ajută deloc pentru că totul se petrece uimitor de repede, o arată estimările Erste Group Bank: trei prognoze, toate în jos, în ultimele două săptămâni – ultima mizând pe o creștere de 1,8%, cel mai optimist dintre scenariile făcute publice în aceste săptămâni de criză. Nu este de mirare însă. FMI prognoza acum nici o lună că economia lumii va suferi marginal de pe urma crizei – o scădere în marjă, de 0,1%. Trei săptămâni mai târziu, șefa BCE, Christine Lagarde, estima într-o întâlnire confidențială, o cădere a zonei euro de 5%, dacă carantina durează trei luni (sunt luni în care „factorul de producție“ este aproape complet scos din joc, în multe ramuri, pentru că oamenii stau acasă). De fapt, aceasta este necunoscuta cea mare: când se potolește virusul, astfel ca oamenii să poată relua lucrul.
Anul părea că începe bine. 2019 arătase o creștere puternică a investițiilor publice și private, concomitent cu un avans al consumului neașteptat în T IV (creștere în ultimul trimestru, an/an, de 4,3%, cu mult peste așteptări) și cu un plus de 11% în ianuarie 2020). Așadar, premisele de creștere erau și sunt, problema este prima parte a anului.
„Deși săptămâna trecută (acum două săptămâni – n.red.) eram încă relativ optimiști, avalanșa de revizuiri a creșterii și semnalele pe care le obținem din economia reală ne aduc în punctul în care estimăm o contracție a PIB în 2020“, arată o analiză a ING Bank pentru România, semnată de economistul Valentin Tătaru. Și adăuga el: T 1/2020 va marca o cădere „teribilă“ față de T 4/2019, la fel și T 2/2020. Dar va urma o revenire treptată, ceea ce va duce PIB-ul la un minus 0,9% pe întreg anul.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, arată că economia României este „teoretic“ mai puțin expusă, un scut al proprie-i slăbiciuni: are un grad mai mic de deschidere al economiei (79% exporturi și importuri, ca pondere în PIB). Apoi, legăturile comerciale cu China sunt mai reduse și ponderea în PIB a turismului, semnificativ mai mică decât a țărilor din ECE. Vulnerabilitatea României este dată, arată economistul, în special de spațiul fiscal extrem de limitat din cauza creșterii foarte rapide a deficitului bugetar din ultimii ani.
După o consolidare fiscală semnificativă în anii de recuperare postcriză și, într-o măsură, și sub presiunea UE care cerea un deficit structural de maximum 1% din PIB (datoria României este relativ mică) deficitul bugetar a scăzut treptat de la 9,1% din PIB în 2009 (anul cel mai greu al crizei financiare) la 0,6% din PIB în 2015. După această dată, noua politică de creștere economică prin consum (având ca levier creșterile de salarii în sectorul administrativ, creșterea salariului minim și reducerile de taxe) a determinat majorarea deficitului bugetar până ce acesta a ajuns la 3% din PIB în 2018 și 4,6% din PIB în 2019. Majorarea deficitului în anii din urmă a redus spațiul fiscal, chiar dacă datoria publică este la un nivel redus (35,5% din PIB, la finalul lui 2019). Dar, mai mult decât oricând, statul trebuie să intervină pentru a salva economia.
„Probabil că măsurile cele mai eficiente de combatere a efectelor perturbatoare ale coronavirusului la nivel global vor fi cele de natură fiscal-bugetară“, explică economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Așteptările analiștilor economici sunt că economia zonei euro, principalul partener comercial al României, și în particular Germania și Italia (primii doi parteneri comerciali ai României), vor înregistra o recesiune tehnică anul acesta, mai arată Dumitru.
Institutul de Cercetări Economice, ifo Institut, cel mai influent think-tank de cercetare a economiei din Germania arăta săptămâna trecută că sentimentul ce domină în Germania este unul lugubru: „În special, așteptările companiilor s-au întunecat ca niciodată. Evaluările situației actuale s-au agravat considerabil. Economia germană avansează în recesiune“.
Recesiunea Europei va lovi în exporturile României și, în principal, în industrie care face 70% din exporturi. Deja marile companii industriale și-au închis porțile în România. Exporturile nete contribuiau oricum negativ la creșterea economică. Contribuția negativă a industriei, la aceeași creștere, de 0,3% în 2019, probabil că se va amplifica.
La acest moment, sectorul cel mai lovit este cel al comerțul (cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante) care are o pondere în PIB de 18%. Dar, industria, cu o pondere de 23%, vine din urmă și căderea celor două sectoare va afecta creșterea economică foarte vizibil.
“În criza din 2009, reducerea comenzilor a prăbușit industria prelucrătoare cu 40% în doar 3 luni. cum va fi la fel. Industria este fragilă pentru că lucrează cu marje de profit mici, de 3-4“, își amintește Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Pe partea de consum (utilizarea PIB) sunt așteptate șocuri negative și de ofertă și de cerere, fapt ce va conduce la o perturbare semnificativă a economiei europene și, implicit, a economiei României în trimestrele 1 și 2 (cu o contracție severă în trimestrul 2), spune Dumitru. Dar, adaugă el, în a doua parte a anului și în 2021 am putea avea o recuperare economica rapidă, pe măsura ce economiile revin la un nivel normal de utilizare a capacitatilor de productie.
„Acest scenariu se poate modifica în funcție de dinamica pandemiei de coronavirus în saptămânile și lunile următoare și de răspunsul autorităților prin măsuri fiscal-bugetare și monetare la provocările economic“, arată economistul-șef al Raffeisen Bank.
0 comments :
Trimiteți un comentariu