Procesarea trebuie stimulată. Este nevoie de crearea facilităților care să asigure o valorificare constantă a potențialului agricol național. Va urma o perioadă favorabilă pentru producătorii locali. Potențialul agriculturii românești este uriaș. Trebuie să avem o colaborare între fermieri.Criza coronavirusului a însemnat pentru agricultura din România o oportunitate, aceea de a se dezvolta și de a fi un sector strategic în economia țării. Contextul actual le oferă fermierilor o șansă istorică să crească în anii următori și să ajungă la un potențial maxim, însă avem nevoie de o strategie pe termen lung, care să cuprindă digitalizarea companiilor și cooperarea între producători.
În 2019, agricultura a reprezentat 4,1% din PIB-ul României, adică 10 miliarde euro. Cifra de afaceri a companiilor din agribusiness în 2019 este estimată la circa 40 miliarde lei, iar cea a industriei alimentare la 50 miliarde lei. Dacă s-ar crea o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii, industria alimentară ar trebui să se dubleze.
„Important este să gândim strategic pe termen lung și nu pe termen scurt. Trebuie să valorificăm oportunitățile pe care le-a adus în mod ironic COVID-ul, reorientarea consumatorului către lanțurile de aprovizionare regionale și locale, să facem acest lucru gândindu-ne pe termen lung și nu doar la a valorifica un surplus de cerere“, spune Sorin Ignat, director agribusiness, sediul central Banca Transilvania, în cadrul videoconferinței ZF BT Agropower 2020, organizată miercuri, 20 mai, de către Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Agricultura are un potențial uriaș, România poate produce alimente pentru 80 de milioane de oameni, este de părere Mihai Haraga, proprietar și președinte al Semtop, companie care exploatează câteva mii de hectare și produce semințe de cereale și plante tehnice. De aceeași părere este și Tiberiu Moisă, director general adjunct Mid Corporate și IMM, la Banca Transilvania, care spune că actuala criză medicală reprezintă un moment de accelerație pentru agricultură, care ar putea fi un domeniu în prim plan în următorii ani.
Accelerarea dezvoltării agriculturii va putea fi posibilă prin aportul pe care tehnologia ar putea să îl aducă în această industrie, digitalizarea și noile metode moderne de a vinde produsele și astfel „agricultura va avea și o dimensiune cool în următorii ani“, spune Tiberiu Moisă.
Agricultura ar putea crește semnificativ ca pondere în PIB-ul României, iar producătorii să investească în procesare mult mai mult decât o fac acum, dacă statul ar avea o strategie pe termen lung, și nu scurt.
„Trebuie să investim în cercetarea românească. Rolul nostru este de a dezvolta strategic, pe un termen mediu și lung“, spune Vasile Nice, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.
Seceta de anul acesta ar putea avea efecte dramatice asupra agriculturii din România și nu vor avea de suferit doar producătorii agricoli de cereale, fructe și legume, ci și cei care cresc animale, pentru că mulți din fermieri procură hrana cerealelor din aceste plante sau se bazează pe hranitul animalelor de pe pășune.
„Pe crescătorii de bovine îi influențează în mod indirect seceta, dar ne așteptăm ca prețul la furaje să fie mai mare, iar în zona în care noi avem fermele nu avem posibilitatea de irigații“, spune Oprița Ioan, director general, Cooperativa Someș Aries, formată din 70 de fermieri.
Președintele Agricola Internațional, unul dintre cei mai mari producători de carne pui, mezeluri și produse ready meal din România, este de părere că stimularea procesării prin aplicarea tehnologiei și practicilor din economiile mai dezvoltate, ar putea da plus valoare pentru produsele locale.
Agricultura are nevoie ca noile generații să își îndrepte privirile către această industrie și să ia în calcul o meserie în sectorul agricol și toți oamenii se pot îmbrăca elegant, la costum, și să lucreze doar în domenii precum drept sau IT, pentru că mâncarea rămâne una dintre nevoile de bază ale oamenilor, este de părere Călin Muscă, proprietar, Pork Prod.
„E nevoie de educație și specializare, lipsește calitatea educației și aici nu mă refer la un nivel avansat, ci la un nivel de bază. Specializarea prin educație formează baza, iar sistemul integrat îți securizează și îți maximizează veniturile. Ca să lucreze în agricultură tinerii trebuie să fii atașați de domeniul acesta“, spune Ionuț Lungoci, director executiv, Cooperativa Dobrogea Sud.
Mihai Haraga,
proprietar și președinte, Semtop:
- Cred că potențialul României este uriaș, putem produce alimente pentru 80 de milioane de oameni. Ca să ajungem acolo, lucrurile pleacă întâi de la școală, avem nevoie de o tânără generație. Ne trebuie școală, educație, trebuie investit în educație.
- Producția trebuie inclusă într-un lanț de valoare adăugată, să fie prelucrată în industria alimentară. Cred că trebuie acționat pe toate planurile, să producem mai mult, dar să aducem și valoare adăugată. Cred că ar trebui să depindem mai mult de noi.
- În județele Brăila și Iași se produc 70% dintre semințele de porumb și floarea-soarelui. Lucrurile s-au concentrat în cele două județe urmărind sistemul de irigații.
- Trebuie să deblocăm potențialul imens al solurilor, să creștem substanțial producția medie pe hectar pentru că producem la jumătate față de alte țări. Putem să dublăm producția agricolă. Acest lucru se poate face prin utilizarea semințelor certificate, produse corect.
Ionuț Lungoci,
director executiv, Cooperativa Dobrogea Sud
- Baza în agricultură sunt semințele românești, este utopic să plecăm de la abatoare în fiecare sat dacă noi nu avem baza. E nevoie de educație și specializare, lipsește calitatea educației și aici nu mă refer la un nivel avansat, ci la un nivel de bază. Specializarea prin educație formează baza, iar sistemul integrat îți securizează și îți maximizează veniturile.
- Ca să lucreze în agricultură tinerii trebuie să fie atașați de domeniul acesta, poate și stimulați de către părinți, dar e dragostea de pământ, de animale și de agricultură. Când eram în liceu nu m-aș fi gândit că o să lucrez în mediul acesta agricol.
- Nu ar trebui să ne chinuim să facem un sistem integrat pentru că el a existat la un anumit moment, ar trebui să ne uităm în urmă și să ne apucăm să construim ceea ce tot noi am distrus. Am văzut cum se lucrează în afară și nu trebuie să reinventăm roata, trebuie doar să ne organizăm, dar organizarea și asocierea la noi în țară lasă de dorit.
Nicu Vasile,
președinte, LAPAR
- Avem 33% din fermele de la nivel european. Trebuie să comasăm terenurile, trebuie să lucrăm cu toții, trebuie să creăm o unitate, pentru că nu știm să lucrăm în unitate. Noi nu ne unim din cauza lipsei de încredere dintre noi.
- Există dorință de investiții, dar noi nu prea vedem copacii de pădure. Fermierii ar vrea să investească în zootehnie, dar cum pot să facă asta când am avut gripa aviară, am avut pesta porcină?
- Produsul românesc este mult mai scump la rafturi, din cauza politicilor pe care le aplicăm.
- Această pandemie este binevenită pentru noi, dar nu știm să o valorificăm.
- Odată cu exportarea materiei prime, exportăm și forță de muncă.
- Trebuie să investim în cercetarea românească. Rolul nostru este de a ne dezvolta strategic, pe un termen mediu și lung.
Tiberiu Moisă,
director general adjunct – Mid Corporate și IMM, Banca Transilvania
- Criza medicală reprezintă un moment de cotitură și de accelerație pentru agricultură. Agricultura va fi un domeniu în prim-plan în următorii ani, va fi un domeniu intens din punct de vedere investițional.
- Pandemia este o oportunitate istorică, este un moment ce poate să accelereze ce s-ar fi putut întâmpla în 10 ani în agricultură. Va urma o perioadă favorabilă pentru producătorii locali.
- Agricultura românească nu mai este ca acum 20-30 de ani, am avansat, dar nu suntem nici unde puteam să fim din punct de vedere al tehnologiei, al digitalizării, al integrării lanțului valoric.
- Problema irigațiilor este o rană deschisă. Mi se pare că infrastructura sistemului de irigații este o temă strategică în viitorul agriculturii.
- Cred că vin niște ani în care mai mult decât niciodată agricultura va fi în prim-plan și trebuie să fim cu toții pregătiți să folosim momentul acesta și să facem ceea ce poate nu a fost posibil timp de 30 de ani.
- Probleme de succesiune sunt în toate sectoarele, puțini antreprenori au norocul să își vadă copiii continuându-le munca.
- Lucrurile nu rămân pe loc și agricultura se va moderniza. Această criză aduce schimbări în preferințele tinerei generații, iar meserii care nu mai generau atractivitate sunt din nou valorizate.
- Activitățile agricole mai mari au ca principală provocare utilizarea finanțării pentru a se întâmpla ce doresc ei. Afacerile mai mici au încă ceva dificultăți, dar sunt mult mai mici decât înainte.
- În bancă, pe măsură ce lumea învăța mai multă agricultură, pe măsură ce aveam sucursale întregi care treceau prin traininguri făcute chiar de fermieri, interesul pentru agricultură a înflorit. Cred că și în agricultură, din punct de vedere al educației, pofta vine mâncând.
Sorin Ignat,
director agribusiness, Sediul Central Banca Transilvania
- Noi ca principal finanțator în domeniul agricol suntem foarte atenți la efectele acestui fenomen de secetă, dar este încă prematur să vorbim de tot ceea ce înseamnă efect al secetei.
- În discuțiile care privesc agricultura, trebuie reluate subiectele ce țin de rolul institutelor de cercetare sau al universităților, care se pot asocia inclusiv în combaterea secetei, în găsirea și împărtășirea de soluții astfel încât să nu facem aceleași greșeli în mai multe părți sau județe din România. Astfel, să vină cineva să zică ca a testat un anumit lucru și funcționează.
- În ceea ce privește sistemele de irigații, în ceea ce privește combaterea secetei, România are 9,6 milioane hectare în total, nu doar cele care sunt în ariile de irigații, trebuie rezolvat accesul la apă cu orice sursă posibilă.
- Ar trebui să punem bani pentru zile negre în cadrul unui fond mutual sau al unui sistem de asigurare care să mai combată din efectele secetei.
- Apetit de investiții în zona de agricultură și industrie alimentară există, mai ales că sunt sectoare care par a fi reziliente la ceea ce înseamnă criza coronavirusului. Putem aduce în atenția autorităților, care pot sprijini agricultura, subiecte care sunt de mare impact pentru agribusiness. Important este să gândim strategic pe termen lung și nu pe termen scurt.
Dimitrie Muscă,
director general, Combinatul Agroindustrial Curtici
- Dacă mă uit la marile lanțuri de retail, cel puțin 50% dintre casieri sunt cu studii superioare și e un nonsens.
- Din anul 1990 toată lumea vorbește despre irigații, dar nimeni nu face nimic, irigațiile pe un hectar costă maximum 2.000 de euro. Dacă ne ducem dintr-un județ în altul, nimeni nu știe la ce adâncime ai voie să forezi un puț pentru irigații. Noi aici, la Arad, luăm apă din Ungaria.
- Noi în România lucrăm 9,6 milioane de hectare de pământ, iar pe aceste hectare în minister nu există un inginer agronom care să știe știința pământului.
- Producția trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafață și pe cap de animal, asta este sistemul pe care îl practică țările din afară.
- La toamnă kilogramul de sămânță de grâu va fi între 11 și 15 lei, de la 7 lei până la 11 lei cum este acum în funcție de categoria biologică, iar fermierii nu o să poată să-și permită să înființeze culturi noi de grâu, astfel că anul viitor va fi aceeași situație.
Marian Baronescu,
proprietar, Marian Baronescu IF
- Am investit peste 1 milion de euro în această întreprindere familială. Tot businessul l-am făcut cu credite de la bănci. Creditele sunt foarte scumpe, dobânzile sunt mari. Nu am avut alt ajutor în afară de creditul de la bănci, eu m-am dezvoltat efectiv din legumicultură.
- Ce vreau eu de la români este să încercăm să ne apreciem unii pe alții, să ne suportăm unii pe alții, să ne asociem, să lucrăm împreună.
- Noi producem, dar nu știm unde vindem. Acum cu pandemia aceasta s-a făcut reclamă la toate hipermarketurile, iar în piețe nu era nimeni. Piețele au fost goale și astfel am aruncat salată în valoare de peste 20.000 de lei pentru că nu am mai avut cui să vând în sistemul în care vindeam eu. Trebuie să facem cumva să întrăm în aceste hipermarketuri sau să facem un brand. Și eu fac un brand, lucrez la așa ceva.
Ioan Opriță (medalion),
director general, Cooperativa Someș Aries
- Pe crescătorii de bovine îi influențează în mod indirect seceta, dar ne așteptăm ca prețul la furaje să fie mai mare, iar în zona în care noi avem fermele nu avem posibilitatea de irigații.
- Unii procesatori fac presiuni să scădem prețul la lapte, livrăm 14.000-15.000 de tone de lapte pe lună, o medie de 48-50 de tone pe zi din cele 70 de ferme pe care le avem și 10 ferme colaboratoare cu cooperativa.
- Efectele secetei se vor vedea în scăderea producției atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ al laptelui, avem circa 35-40% dintre fermieri care se bazează și pe scosul animalelor la pășune.
- Trebuie să ne gândim bine la tot ceea ce înseamnă strategie, producerea furajelor, aplicarea de tehnologie în ferme, astfel încât să suplimentăm acest deficit de apă și să reușim să ne adaptăm.
Grigore Horoi,
președinte, Agricola Internațional
- Activitatea de agribusiness este una foarte complexă. Este nevoie de crearea facilităților care să asigure o valorificare constantă a potențialului agricol național, fără să depindă neapărat de felul cum natura își îndreaptă fața către noi.
- Trebuie aplicată tehnologia și bunele practici care sunt validate în economiile din vest. Stimularea procesării este foarte importantă pentru că ar putea asigura un plus valoare pentru produse.
- Partea de procesare trebuie consolidată, în sensul în care competiția acerbă din această industrie înseamnă că micii producători nu vor avea succes dacă vorbim de produse industriale, dar dacă vorbim de produsele de nișă, producătorii mici ar putea avea succes.
- În țările cu tradiție în economia de piață se merge foarte mult pe specializare, noi moștenim un sistem, nu doar agricol, așa a fost construită economia românească, un sistem integrat, care nu performează la cel mai înalt nivel.
Gheorghiță Corbu,
fondator Legam Agro:
- Nu am mai văzut un asemenea dezastru pe câmpuri. Pierderile din cauza secetei sunt enorme, de 1 milion de euro la nivel de fermă, iar la nivel de județ din 546.000 de hectare – 300.000 sunt afectate în proporție de 80% -100% de secetă. Este un an agricol compromis.
- Cred că și factorul politic se va uita foarte mult la dezvoltarea infrastructurii de irigații. Dacă nu o va face, va fi o greșeală enormă. Statul trebuie să pună la dispoziția fermierilor infrastructura de irigații.
- Statul trebuie să investească cel puțin 3,5 mld. euro în reabilitarea structurii de irigat în viitoarea programare financiară, 2021-2027.
- Trebuie să avem o colaborare între fermieri, să se organizeze, iar statul să vină în întâmpinarea lor.
Călin Muscă,
proprietar, Pork Prod
- Ideea brandului este tot un import doar că este unul necesar pe piața de consum, unde clientul nefiind informat cu privire la produsul respectiv, tu poți să te duci să-l atragi prin brand.
- Consumatorul trebuie să înțeleagă cum este obținut un produs, în momentul în care consumatorul alege un anumit produs în detrimentul altuia pe motiv al prețului, nu o să avem niciodată această integrare la nivel național. În momentul în care consumatorul începe să își pună problema cu privire la ceea ce consumă și să fie informat de cum este obținut acel produs atunci poți să ajungi la situația în care va prefera să ia un produs din carne făcut aici.
- Este normal să avem integrare națională la nivel de grupuri de producători, pentru că în acest moment nu avem nimic de acest tip.
Romulus Oprea,
proprietar, Romion
- Seceta nu a început în 2020 și nu se va termina acum. Ar trebui să avem un plan strategic la nivel național pentru infrastructura de irigații. Ar trebui să facem un plan urgent de reabilitare a acestor sisteme de irigații. Dacă nu luăm măsuri urgente, va fi foamete după criza asta.
- Nu mai avem apetență pentru asociere, a dispărut. Nu mai știm să lucrăm împreună, nu mai vedem interesul național.
- Pentru a combate seceta, sunt foarte multe metode pe care le folosim deja – material genetic adaptat, tehnologii, tehnici de conservare a apei în sol. Nu există soiuri rezistente la secetă, există toleranță la secetă.
- Cercetarea nu mai există în România pentru că este subfinanțată.
- Noi nu știm să ne protejăm propria piață și să ne promovăm fermierii noștri. Fermierii trebuie să aibă acces la credite garantate de stat.
0 comments :
Trimiteți un comentariu