Pandemia, cu cele mai mari provocări economice postbelice pe care le-a adus, a scos în evidență rolul celor mai importante bănci centrale ale lumii în salvarea economiilor, dar și vulnerabilitățile acestora.Banca Centrală Europeană se pregătește de ce este mai rău: viața în plină criză fără cea mai importantă componentă a sa, Bundesbank, banca centrală a Germaniei, scrie Reuters. BCE a fost pusă în această situație de o decizie a Curții Constituționale germane prin care aceasta cere guvernului german și parlamentului să evalueze necesitatea achizițiilor de obligațiuni efectuate de banca centrală a zonei euro, instrumentul prin care aceasta a salvat euro în criza trecută și ajută în actuala pandemie statele vulnerabile să reziste financiar.
Cu alte cuvinte, judecătorii nemți au cerut o supraveghere politică a activității BCE, sau ca manevrele acesteia să se supună dreptului german. În aceste condiții, BCE riscă să rămână fără sprijinul Bundesbank, cea mai puternică bancă centrală din sistemul financiar al zonei euro. De aceea, BCE proiectează planuri de avarie pentru a-și putea menține în funcțiune programul de mii de miliarde de euro de achiziții de obligațiuni fără Bundesbank în cazul în care instanța supremă germană forțează principalul participant să se retragă, au declarat pentru Reuters patru surse apropiate situației. În acest scenariu, BCE ar lansa un atac în justiție fără precedent contra băncii germane, cel mai mare acționar al ei, pentru a o aduce înapoi în program.
O astfel de acțiune ar marca un moment hotărâtor pentru soarta euro, testând angajamentele Germaniei față de uniunea monetară. Curtea Constituțională de la Karlsruhe a dat termen BCE până în august pentru a-și justifica achizițiile de active, altfel aceasta va continua schema fără Bundesbank. Banca germană ar fi trebuit să efectueze peste un sfert din achiziții. Cei mai mulți observatori se așteaptă ca problema să fie rezolvată chiar de Bundesbank, însă BCE se pregătește de cel mai pesimist scenariu. În acesta, celelalte bănci centrale vor prelua sarcina nemților, cumpărând și obligațiuni germane. În orice caz, BCE nu va face economie la muniție. De acest lucru a asigurat chiar o nemțoaică, Isabel Schnabel, economistă care s-a alăturat boardului BCE în ianuarie.
„Nu ne ajustăm politica monetară în niciun fel ca răspuns la hotărârea curții germane. Hotărârea nu ne afectează direct“, a spus ea pentru Financial Times, precizând că problema va fi rezolvată probabil de Bundesbank. Schnabel a mers mai departe asigurând că BCE este pregătită să extindă orice instrument de-al său dacă va fi nevoie de acest lucru pentru a-și putea atinge obiectivele. „Dacă considerăm că este nevoie de și mai mult stimul, BCE va fi pregătită să extindă orice instrument pentru a atinge obiectivul de statibilitate a prețurilor. În ceea ce privește programul de achiziții de urgență pe timp de pandemie, aceasta privește mărimea, compoziția și durata programului. Suntem pregătiți să reacționăm la orice date noi apar“, a explicat Schnabel. Pe piețele financiare domină părerea că guvernatorii care conduc BCE vor majora programul de achiziții de obligațiuni de urgență, acum de 750 de miliarde de euro, când se vor întâlni săptămâna aceasta.
Până atunci, instituția a avertizat că pandemia de COVID-19 a amplificat vulnerabilitățile din sectorul financiar, iar băncile din zona euro vor suferi probabil pierderi semnificative. De asemenea, prin vicepreședintele Luis de Guindos, BCE a atenționat că arsenalul fiscal vast folosit de guvernele din zona euro pentru a lupta cu criza ar putea pune la îndoială capacitatea guvernelor de a rambursa datoriile și reînvia astfel pericolul ieșirii vreunei țări din zona euro. „Raportul datorie/PIB se va duce în sus“, a spus spaniolul. „Însă alternativa, aceea de a nu folosi politicile bugetare, ar putea fi mult mai distrugătoare.“ Separat, șefa BCE, franțuzoaica Christine Lagarde, a declarat că scăderea economică de anul acesta a zonei euro se apropie de cea prevăzută de instituția sa în cel mai pesimist scenariu, de -8-12%, notează Bloomberg. „Un scenariu moderat nu mai este de actualitate.“
În SUA, Federal Reserve Bank of Chicago a calculat că activitatea economică a înregistrat în aprilie cea mai mare scădere din ultima jumătate de secol. În ultimele zece săptămâni, unu din patru americani de vârstă activă s-a înscris pentru ajutoare de șomaj de la stat. Rezerva Federală americană a dezlănțuit deja un baraj masiv de politici monetare, unele noi, inclusiv reduceri de dobânzi, pentru a face cât mai lină căderea economiei în recesiune. Cu șanse mari ca recesiunea să devină depresiune și cu un blocaj în Congres în privința aprobării unei noi runde de stimulente economice, piețele financiare pariază pe mai multă acțiune din partea băncii centrale a celei mai mari economii a lumii.
Una din noile unelte ar putea fi fixarea la un anumit nivel a yieldurilor obligațiunilor de stat de o anumită maturitate prin achiziții nelimitate. În Japonia, banca centrală este așteptată să mențină costurile de împrumut jos prin achiziții agresive de active în timp ce guvernul se pregătește să aplice un nou pachet de stimulare, echivalent cu 1.100 de miliarde de dolari, care include cheltuieli directe semnificative, pentru a împiedica economia să alunece și mai mult în recesiune. Guvernatorul băncii centrale Haruhiko Kuroda a subliniat importanța ca în aceste vremuri instituția sa și guvernul să coopereze. Din China, guvernatorul băncii centrale de acolo a asigurat că măsurile de stimulare vor fi menținute chiar dacă economia dă semne de ameliorare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu