Impactul pandemiei cu COVID-19 asupra economiei mondiale este semnificativ, estimările organismelor internaționale cu privire la creșterea economică au fost ajustate în sens negativ, din cauza întreruperii unei părți importante a producției, problemelor apărute pe lanțul de aprovizionare și distribuție, simultan cu apariția unor dezechilibre atât pe partea de cerere cât și pe partea de ofertă și incertitudinilor cu privire la evoluțiile pe termen scurt și mediu.Instituțiile financiare au făcut față provocărilor pe termen scurt dovedind reziliență din perspectiva capitalurilor proprii în contextul unei volatilități crescute a piețelor și adaptabilitate în relația cu clientela, majoritatea instituțiilor financiare permițând accesul la distanță prin intermediul sistemelor online, astfel încât activitatea s-a desfășurat în condiții optime.
Cu toate acestea, suntem la început în evaluarea riscurilor generate de modificările comportamentelor de consum, de probabilitatea opririi anumitor investitii și de incertitudinile legate de durata și amplitudinea pandemiei. Reacția rapidă a factorilor de decizie care au hotărât acordarea de facilități fiscale și garanții guvernamentale consistente întreprinderilor afectate de pandemie și persoanelor fizice aflate în cvasi-șomaj și asigurarea de lichiditate în piață financiară au condus la reducerea volatilității piețelor de capital internaționale, care au consemnat o scădere de aproximativ 30% într-un timp scurt și la recuperarea într-o măsură substanțială a pierderilor conjucturale. Instituțiile financiare s-au dovedit a fi în această perioadă un factor stabilizator la nivelul economiei, prin acoperirea nevoilor companiilor și populației prin intermediul canalelor digitale.
Și piața financiară și de capital din România, a fost afectată de volatilitățile mari înregistrate pe piețele internaționale, ca rezultat al efectului de contagiune care s-a propagat atât în economie cât și în sistemul pensiilor private.
Impactul crizei generate de pandemia COVID-19 asupra sistemului de pensii private este unul limitat și conjunctural,
ținând cont de faptul că politica de investiții este prudentă și conservatoare, investițiile realizate de fondurile de pensii sunt pe termen lung, în acord cu durata obligațiilor, iar portofoliile sunt foarte bine diversificate. Într-un orizont de timp de 30-40 ani, caracteristic investițiilor fondurilor de pensii private, perioadele de volatilitate pot fi des întâlnite, în funcție de frecvența apariției crizelor economice, sau de evoluția economiei. Astfel, în ultimii zece ani s-au manifestat două crize globale majore, care au generat volatilități ridicate în sistemul de pensii private. În criza actuală, determinată de pandemia COVID-19, impactul maxim a fost unul conjunctural și emoțional în luna martie, când scăderea valorii activelor a fost de aproximativ 11% , iar în luna mai, așa cum se observă și din graficul de mai jos, volatilitățile s-au redus semnificativ până la aproximativ 2% - 3%.
Mai mult, din evoluția valorii unitare a activului net - VUAN-ului- și a numărului de noi cazuri de îmbolnăviri la nivel global se observă că în perioada februarie-martie în care numărul de cazuri a înregistrat o creștere puternică, VUAN-ul s-a diminuat considerabil, după care a urmat o perioadă de stabilizare, în care volatilitățile au fost din ce în ce mai scăzute.
Coeficientul de corelatie
VUAN
NOI_CAZURI_SUA
NOI_CAZURI_GLOBAL
NOI_CAZURI_CHINA
VUAN
1
-0.644999927
-0.68448
-0.8837
NOI_CAZURI_SUA
-0.645
1
0.971656
0.57341
NOI_CAZURI_GLOBAL
-0.68448
0.971656039
1
0.569326
NOI_CAZURI_CHINA
-0.8837
0.573410494
0.569326
1
Astfel, între evoluția VUAN-ului fondurilor de pensii private din România și numărul de noi cazuri de îmbolnăviri înregistrate la nivel global, sau la nivelul celor mai importante economii ale lumii, există o corelație negativă puternică. Din matricea de corelație se observă faptul că valoarea coeficientului de corelație dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri înregistrate în SUA, în China sau la nivel global a fost de peste -0.64, ceea ce pune în evidență scăderea valorii activelor pe măsura creșterii numărului de cazuri de îmbolnăviri. Mai mult, corelația negativă puternică cu numărul de cazuri noi de îmbolnăviri apărute în cea mai mare economie a lumii poate fi observată și în graficul următor.
Astfel, creșterea puternică a numărului de îmbolnăviri în China, SUA sau la nivel global a determinat o scădere a VUAN-ului fondurilor de pensii private în Romania, iar revenirea semnificativă a VUAN-ului s-a produs pe măsura ce s-a înregistrat scăderea numărului de cazuri.
Pairwise Granger Causality Tests
Sample: 3/02/2020 5/19/2020
Null Hypothesis:
Obs
F-Statistic
Prob.
DLNGLOBAL does not Granger Cause DLNVUAN
48
3.27055
0.0152
LNSUA does not Granger Cause DLNVUAN
49
10.627
0.000006
Influența numărul de cazuri de îmbolnăviri din SUA sau din alte state cu economii dezvoltate asupra evoluției VUAN-ului reiese și din testul Granger, care relevă faptul că se manifestă o cauzalitate puternică unidirecțională dinspre variabila numărul de îmbolnaviri către variabila VUAN.
Evoluția sistemului de pensii private din România este influențată de criza COVID-19 manifestată la nivel global, piața financiară fiind racordată la evoluțiile de pe piețele europene și internaționale. În acest sens, prin intermediul unei estimări pe baza unei regresii simple dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri la nivel global, se observă că o variație a ratei de creștere a numărului de noi cazuri COVID-19 de 1pp ar putea avea un impact negativ de aproximativ 0,021pp asupra activelor din fondurilor de pensii private în scenariul acțiunii acestui factor izolat.
Luând în considerare valoarea coeficientului de determinare R
2
trebuie să se țină seama și de structura portofoliilor de investiții, de evoluția pieței de capital și a economiei în ansamblu. În România, criza COVID-19 a condus la volatilități ridicate pe termen scurt, pe piața de capital indicele BET înregistrând pierderi de peste 40% în luna martie, pentru ca în luna mai să se consemneze o recuperare de aproximativ 20%.
Volatilitățile foarte mari de pe piața de capital au avut un impact limitat asupra activelor fondurilor de pensii, datorită ponderii acțiunilor în structura portofoliilor. Revenirea pieței de capital pe măsură ce ritmul de îmbolnăviri cu COVID-19 a scăzut, a condus la diminuarea volatilității VUAN-ului la valori scăzute (între 2% și 3%), în marja obișnuită de evoluție a oricărui activ.
Cu toate acestea, luând în considerare și alți factori, precum ponderea titlurilor de stat în portofoliile de investiții ale fondurilor de pensii de aproximativ 70%, ponderea acțiunilor în portofolii de aproximativ 22%, revenirea cursului acțiunilor pe piața de capital, buna diversificare a portofoliilor, măsurile luate de guverne pentru limitarea îmbolnavirilor și evoluția variabilelor din modelul de regresie, putem concluziona că influența crizei COVID-19 asupra variației VUAN-ului este limitată și conjuncturală.
0 comments :
Trimiteți un comentariu