Înainte de decizia agenției de rating S&P, Ministerul Finanțelor împrumută 3,3 miliarde de euro de pe piețele externe ca să acopere deficitul bugetar din acest an, estimat la peste 12 mld. euro. Investitorii au introdus ordine de 13 miliarde de euro

Inițial Ministerul Finanțelor a vrut 3 mld. euro, dar spre închiderea procedurii de finanțare a urcat suma cu 300 mil. euro. Împrumutul pe cinci ani, 1,3 miliarde de euro, la o dobândă evaluată între 3% și 4% pe an. Împrumutul este foarte important în condițiile în care deficitul bugetar este estimat la peste 6% din PIB.

Ministerul Finanțelor, condus de Florin Cîțu, a ieșit pe 19 mai 2020 pe piețele exter­ne și a împru­mutat 3,3 miliarde de euro într-o emi­siune de eurobonduri structurată pe două tranșe, 5 și 10 ani, la care in­vestitorii au introdus ordine de 13 mi­liarde de euro, potrivit datelor Bloomberg.

Inițial, statul a avut un împrumut in­dicativ de 3 miliarde de euro, dar ul­te­rior, spre închiderea procedurii de fi­nanțare, a suplimentat suma cu 300  de mi­­lioane de euro.

Astfel, împrumutul accesat de ministrul Cîțu, cel mai probabil pentru a acoperi golul uriaș în deficitul bugetar, are următoarea structură: 1,3 miliarde de euro pe cinci ani, o tranșă la care investitorii au introdus ordine de 4,4 miliarde de euro, iar celălalt cu o valoare de 2 miliarde de euro pe 10 ani la care investitorii au introdus 8 miliarde de euro.

Datele Bloomberg arată că dobânda la împrumutul pe 5 ani era formată din mid-swap plus 305 puncte de bază, iar la celălalt dobânda era de mid-swap plus 375 puncte de bază.

Prin urmare, interesul investitorilor a fost unul ridicat, determinat cel mai probabil și de dobânzile ridicate com­parativ cu precedenta ieșire din ianua­rie 2020. Atunci, statul a atras 3 mi­liar­de de euro, dar la costuri mai reduse, respectiv o dobândă de mid-swap plus 180 de puncte de bază pentru emisiu­nea la 12 ani și mid-swap plus 285 puncte de bază pentru cea scadentă la 30 de ani.

Până la închiderea ediției ZF, nive­lurile mid-swap nu fuseră pu­blicate. Potrivit unor estimări ale ZF, cel mai probabil dobânda este cuprinsă între 3% și 4%. Pentru ambele tranșe, dobânda (cuponul) este fixă, plătibilă anual.

Acest împrumut cel mai probabil poate avea dobânzi mai mari față de celelalte, dar poate fi catalogat totuși ca unul încheiat cu succes date fiind condițiile vitrege și ordinele introduse de investitori în contextul perspectivei de rating a României.

Potrivit datelor Bloomberg, această fi­nanțare prin eurobonduri are ca aranjori BNP Paribas, Erste, ING, JPMorgan, RBI și UniCredit.

Analiștii de la UniCredit estimează într-un raport că nevoia brută de fi­nan­țare a statului român este de 21 de mi­liar­de de euro în 2020, la un deficit bu­ge­tar de 12,7 miliarde de euro. Pe de al­tă parte, ei menționează că necesarul brut de finanțare externă este de 40 de mi­­liarde de euro la un deficit de cont curent de 10,7 miliarde de euro pentru 2020.

Cea mai recentă rectificare bugetară din acest an indică un deficit bugetar de 72 de miliarde de lei.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Liviu Popescu