Companiile și firmele europene au cerut în doar câteva săptămâni înscrierea a zeci de milioane de salariați în schemele guvernamentale de plată a ajutorului de șomaj parțial, iar acest asalt trezește suspiciuni puternice că unii angajatori, dar și angajați, abuzează de generozitatea statului. Frauda virusează astfel eforturile de a salva locuri de muncă de impactul economic al pandemiei.Unele guverne, cum ar fi cel al Marii Britanii, încearcă să descurajeze astfel de practici cerându-le cetățenilor să-i denunțe pe angajatorii care i-au trimis în șomaj, dar îi pun totuși să muncească pentru firmă sau pe cei care muncesc, dar încasează pe nedrept banii statului. Austria a ales să efectueze controale și să transmită mesaje de intimidare. Franța, unde la un moment dat unu din doi salariați era în șomaj tehnic, recunoaște că pur și simplu spune „da“ tuturor cererilor, cazurile urmând să fie verificate după ce trece criza.
Peste 40 de milioane de salariați din cele mai mari cinci economii europene au aplicat pentru schemele prin care statul plătește salariile în timpul pandemiei, scrie Financial Times. Însă susținerea financiară generoasă înseamnă deschiderea ușii pentru fraude pentru ajutoare de șomaj la scară largă. Există, desigur, milioane de cazuri justificate, dar abuzatorii caută să se ascundă la adăpostul acestor numere impresionante, scrie Martin Arnold, editorialist la FT.
De când a început pandemia, Marcus Lentz, care conduce o agenție de detectivi particulari din Frankfurt, a primit 25 de solicitări pentru investigarea unor posibile abuzuri prin schema de șomaj parțial din Germania, celebrul Kurzarbeit. „În 21 dintre cazuri am putut dovedi încălcări ale regulilor“, a spus el. De asemenea, mai multe firme i-au angajat agenția pentru a verifica dacă angajații pe care i-au trimis în șomaj tehnic lucrează și în altă parte. Detectivii au găsit, spre exemplu, un tehnician al unui dealer auto lucrând fără acte pentru un rival și un mecanic care repara pe cont propriu mașinilor clienților companiei.
Ministerul francez al muncii a avertizat săptămâna trecută că a identificat mai multe tipuri de fraude în schema sa de „chomage partiel“, care susține acum aproximativ 12,3 milioane de salariați. Acesta a explicat că astfel de abuzuri includ companii care solicită salarii subvenționate pentru angajați care continuă să lucreze sau depun o cerere cu o sumă exagerată față de cât câștigă de fapt oamenii. În Franța, a doua economie ca mărime a zonei euro, în aprilie se ajunsese până acolo încât una din două firme a apelat la schema de șomaj parțial. Era vorba de 700.000 de afaceri și 9,3 milioane de angajați - cu câteva milioane peste numărul celor care legal ar fi avut dreptul, notează RTL. Iar restricțiile de carantină fuseseră introduse de doar câteva săptămâni. „Este justificat să credem că un anumit număr de companii au exagerat cu cererile de șomaj parțial“, a spus Eric Heyer, economist la Observatorul Francez de Conjunctură Economică. Situația a fost posibilă datorită metodei aplicate de guvern: a spus „da“ tuturor cererilor și s-a angajat să le verifice ulterior.
Problema pentru autorități este că, de când s-au impus măsurile de carantină care au blocat gospodăriile și companiile europene în luna martie, mulți lucrează de acasă, astfel încât este mai greu de verificat dacă cei care au fost trimiși în șomaj tehnic sau total continuă să muncească.
În Austria, guvernul a declarat în această lună că au fost depuse plângeri penale împotriva a 31 de persoane suspectate că au abuzat de schema de șomaj parțial după ce inspecțiile efectuate la aproape 2.000 de companii au constatat 460 de încălcări ale legii. Pe un șantier austriac au fost găsiți trei muncitori trimiși în șomaj care făceau zidărie. În altă părți au fost găsiți muncitori ilegali. „Există toleranță zero față de cei care doresc să se îmbogățească pe cheltuiala contribuabililor“, a declarat ministrul de finanțe al țării Gernot Bluemel. Oricine e prins riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare. Verificările sunt făcute de 350 de ofițeri ai poliției financiare, potrivit Reuters.
Spre deosebire de multe țări, care au îmbunătățit programele existente de șomaj tehnic, Marea Britanie și-a creat de la zero schema de protejare a locurilor de muncă în vremea coronavirusului. În prezent, aproximativ 7,5 milioane de persoane sunt plătite cu până la 80% din salariile lor de către guvernul britanic. Autoritatea fiscală a anunțat că până săptămâna trecută a primit 795 de denunțuri de la oameni - multe dintre acestea anonime - despre posibile abuzuri în noua schemă.
„Am cerut oricui este îngrijorat că angajatorul său ar putea să abuzeze de schemă să ne contacteze,“ a anunțat HM Revenue & Customs. „S-ar putea să nu vi se plătească ceea ce aveți dreptul, s-ar putea să vă fie cerut să lucrați în timp ce sunteți în șomaj sau ca angajatorul să solicite bani pentru perioade în care ați muncit.“
O femeie care lucrează în marketingul digital a povestit pentru The Guardian că i s-a cerut să muncească normal, în ciuda faptului că se află în șomaj tehnic. Angajatorul ar fi spus personalului că „altfel ne vom pierde afacerile“ și că „există o lacună în lege care face ca acest lucru să fie în regulă deoarece munca poate fi clasată drept instruire“. Alți oameni au povestit că pur și simplu au fost amenințați de angajatori că își vor pierde locurile de muncă dacă nu lucrează mai mult decât ar trebui în noile condiții.
Nu este prima dată când au apărut temerile de fraudă. Peste 850 de cazuri de suspiciuni de abuz prin Kurzarbeit au fost cercetate în Germania după criza financiară din 2008, când aproape 1,5 milioane de oameni au beneficiat de acest sistem.
Cu mai mult de 10 milioane de salariați germani care solicită acum ajutor prin Kurzarbeit, este greu de presupus că toate cazurile sunt reale. Agenția federală pentru ocuparea forței de muncă și-a majorat personalul care lucrează la program de la 400 la 8.000 de oameni. „Șeful agenției, Daniel Terzenbach, a descris săptămânalului german Die Zeit un caz tipic: „Cineva își angajează membrii familiei rapid, pe salarii neobișnuite și incredibil de mari, pentru a încasa subvențiile de stat ce revin acestora prin schema Kurzarbeit“. Friedrich Schneider, profesor de economie la Universitatea Johannes Kepler din Linz, estimează că 8-10% din banii plătiți pentru Kurzarbeit vor fi pierduți prin fraudă. „Nu va fi niciodată posibilă oprirea abuzurilor“, a spus el.
0 comments :
Trimiteți un comentariu