Alegerile prezidențiale, un moment critic pentru Polonia, un „copil problemă“ al Europei, dar și pentru întreg continentul

Președintele polonez Andrzej Duda a câștigat cele mai multe voturi în alegerile prezidențiale din weekend, dar nu a obținut cele 50 de procente necesare pentru a fi declarat câștigător fără un al doilea tur, scrie The Guardian.

Rezultatele înseamnă că Duda, aliat cu partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS), se va confrunta pe 12 iulie cu primarul liberal al Varșoviei, Rafal Trzaswskovski, în al doilea tur, din 12 iulie, în cadrul unui vot care va determina viitorul politic al Poloniei.

Al doilea tur va decide dacă cea mai mare țară fost comunistă din UE va duce mai departe ten­dințele care au adus-o în conflict cu valorile demo­cratice și multiculturale ale blocului, potrivit Bloomberg.

Votul reprezintă un moment critic pentru o țară care până în urmă cu cinci ani a fost salutată drept un model de transformare de la comunism la o democrație înfloritoare. Totuși, conflictele în care s-a angajat cu Uniunea Europeană, de la drepturile homosexualilor, la independența instanțelor și controlul presei, Polonia s-a transformat într-un „copil problemă“.

Pentru o Uniune Europeană care se luptă cu pandemia de COVID-19 și impactul economic al acesteia, riscul este ca Polonia să urmeze calea Ungariei, considerată de mulți din Bruxelles drept o cauză pierdută.

Think tank-ul american Freedom House arăta recent că având în vedere actuala traiectorie urmată de Polonia, este posibil ca țara să nici nu mai fie considerată o democrație funcțională în următorii ani.

După ce votul a fost amânat din mai din cauza pandemiei, campania a fost una dură pentru Duda, ales de liderul PiS Jaroslaw Kaczynski să participe la ale­gerile prezidențiale în 2015. Alegerile fuseseră inițial programate pentru luna mai, când Duda deținea un avans puternic în sondaje și era așteptat să câștige ușor.

Rivalul său Trzaskowski a profitat de nemulțumirea în creștere legată de conflictul per­manent cu UE și acum de perspectivele unei recesiuni profunde. Primarul Varșoviei a promis o  „eră nouă“ în politică în timpul unei campanii scurte, dar energice, și a anunțat că dacă va câștiga va coopera cu PiS numai dacă acesta își va schimba politicile într-un număr de domenii. O victorie a acestuia ar sta în calea planurilor actualei guvernări de a-și întări controlul asupra economiei și instan­țelor și ar ajuta la relansarea relațiilor cu UE.

Partidul de guvernământ a acumulat putere atacând „elitele corupte“ și promițând o țară mai dreaptă, mai sigură pentru cetățenii obișnuiți după decenii de schimbări rapide ce au urmat comunismului. Ajutat de o presă strâns controlată, guvernul îl înfățișează pe Duda drept singurul apărător împotriva influențelor străine și protectorul noilor beneficii sociale.

Însă pandemia a oferit opoziției o șansă de a perturba discursul guvernului. O parte în creștere din electoratul polonez începe să considere că lucrurile nu merg în direcția corectă. „Măștile au căzut. Linia de demarcație dintre cei aflați la putere și restul societății este mult mai clară“, arată Adam Bodnar, activist pentru drepturile omului în Polonia.

Potrivit Deutsche Welle, întrebarea este dacă un nou președinte, un rol constituțional limitat în sistemul polonez, ar face vreo diferență având în vedere majoritatea deținută de PiS în camera inferioară și faptul că preluarea de către acesta a instanțelor și presei publice este aproape completă.

Dacă Duda va fi reales pentru un al doilea mandat de cinci ani, guvernul PiS își va putea continua programul de reconstrucție radicală a statului. Dacă victoria va aparține lui Trzaskowski și PiS va fi învins, „proiectul“ PiS va fi aruncat în lupte politice mai strânse pe care este posibil ca partidul să nu le poată câștiga.

Testul pentru PiS cu sau fără Duda va veni pe frontul economic din punctul de vedere al politicii de susținere economică pe termen scurt, al problemelor structurale pe termen mai lung legate de impactul COVID-19 asupra economiei, cât și al propriului proiect de „polonizare“ a economiei.

„Politica economică pentru PiS va deveni mai complicată“, potrivit lui Aleksander Laszek, economist-șef la think tank-ului Civil Development Forum.

Potrivit Bloomberg, Europa de est se dovedește un teren de testare a modului în care pandemia a afectat încrederea în lideri. Serbia a organizat alegeri recent, iar președintele Aleksandar Vucic a marcat o victorie clară. Croația se îndreaptă către urne luna viitoare.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu