Reprezentanții Consiliului Fiscal (CF) apreciază că datoria publică a României este proiectată să crească abrupt în perioada 2020-2021, depășind nivelul de 50% din PIB într-o ipoteză optimistă, în timp ce scenariile pesimiste anticipează depășirea nivelului de 55% din PIB, evoluție determinată în parte de creșterea deficitului bugetar și de deprecierea leului în raport cu euro, în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19.Potrivit CF, deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB și 10,4% din PIB la finalul lui 2020, mult peste estimarea curentă a Guvernului, de 6,7% din PIB.
“Raportarea la aceste valori este relevantă în contextul în care Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare (LRFB) a fost amendată la finalul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanșează acțiuni din partea Guvernului”, explică reprezentanții CF în raportul anual al instituției.
Astfel, dacă datoria publică depășește 45% din PIB, Ministerul Finanțelor Publice redactează un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depășește 50% din PIB, Guvernul procedează la înghețarea salariilor din sectorul public și, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheață automat și cheltuielile cu asistența socială din sistemul public.
Toate aceste noi prevederi au ca scop prevenirea situației în care datoria publică ar depăși pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.
(Sursa: Raportul anual al Consiliului Fiscal - 2019)
În viziunea Consiliului Fiscal, o constrângere suplimentară este legată de dimensiunea deja ridicată a datoriei publice comparativ cu cea a sectorului financiar intern și de capacitatea limitată de absorbție a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară.
Astfel, la finalul anului 2019, ponderea datoriei publice a României în total active bancare era de circa 75% (față de aproape 68% în 2018), iar expunerea față de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deținător de datorie publică pe piața internă) s-a menținut în apropierea valorii de 20%, nivelurile acestor indicatori fiind printre cele mai ridicate înregistrate la nivelul statelor membre UE.
“Menținerea acestei situații poate conduce, cel mai probabil, la o dependență crescută față de investitorii nerezidenți, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creștere la șocuri de dobândă și de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe piețele financiare globale, precum și la o eventuală modificare de rating suveran”, susțin reprezentanții CF.
Ei apreciază totodată că este de așteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creștere rapidă a necesarului de finanțare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbție de datorie a pieței interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanțării pe piețele externe și evoluția viitoare a costului de finanțare.
În acest context, posibilitatea de obținere de fonduri pentru finanțarea deficitelor bugetare și a datoriei publice scadente va reprezenta o constrângere importantă a politicii fiscal-bugetare pe parcursul acestei perioade, problema finanțării având potențialul de a suferi complicații suplimentare în condițiile creșterii aversiunii la risc a investitorilor, precum și în ipoteza deteriorării ratingului suveran al României.
Totodată, având în vedere nivelul ridicat al necesarului de finanțare, o conduită prudentă recomandă analiza tuturor posibilităților de acces la resurse financiare, publice și private.
“În acest context, o resursă importantă de finanțare a economiei, începând din 2021, ar putea fi reprezentată de planul de redresare economică propus de CE prin care România ar putea să beneficieze de circa 33 mld. euro, însă locul codaș ocupat până acum în clasamentul absorbției fondurilor europene pune în evidență capacitatea instituțională redusă a țării noastre care poate constitui un impediment în accesarea fondurilor alocate prin planul de redresare economică”, concluzionează reprezentanții CF.
Agenția de evaluare financiară S&P; a decis recent menținerea ratingului de țară pentru România la BBB- și perspectiva negativă pentru datoria țării.
Consiliul Fiscal este autoritatea independentă care sprijină activitatea Guvernului și a Parlamentului în procesul de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare și promovează transparența și sustenabilitatea finanțelor publice.
0 comments :
Trimiteți un comentariu