Numărul elevilor și studenților înregistrat în sistemul național de educație în anul școlar/universitar 2019-2020, s-a redus cu 21.100 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, până la 3,526 milioane, evoluție determinată în principal de scăderea înregistrată în învățământul primar și gimnazial, unde numărul de elevi s-a redus cu 11.500, arată datele publicate joi de INS.În perioada analizată, numărul de elevi din învățământul profesional s-a majorat cu 11,4% comparativ anul școlar/universitar precedent, în timp ce în învățământul superior creșterea a fost de 1,8%, în învățământul antepreșcolar și preșcolar de 0,3%, iar învățământul postliceal și de maiștri de 0,1%.
Datele INS arată că numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2018-2019 a fost de 50.310 elevi și studenți, în creștere ușoară, de 0,3%, comparativ cu anul școlar/universitar precedent.
În anul școlar/universitar 2019-2020, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământulul primar și gimnazial (46,0%), iar circa o treime în învățământul liceal și cel antepreșcolar și preșcolar (17,5%, respectiv 15,6%).
Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul profesional, învățământul superior, învățământul antepreșcolar și preșcolar și învățământul postliceal și de maiștri sunt nivelurile care au înregistrat creșteri ale populației școlare (+10,3 mii elevi, +9,6 mii studenți/cursanți, +1,4 mii copii și respectiv +0,1 mii elevi).
În învățământul postliceal și de maiștri au fost înscriși 92,5 mii elevi, fiind însă cel mai puțin reprezentat nivel educațional din totalul populației școlare (2,6%).
Învățământul primar și gimnazial, precum și cel liceal au cunoscut diminuări accentuate ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2019-2020 față de cel anterior (-31,0 mii, respectiv -11,5 mii).
Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2019-2020 au fost înscriși în învățământul superior 543,3 mii studenți/cursanți, din care 54,6% au fost studente/cursante.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele de afaceri, administrație și drept (24,1% din totalul studenților/cursanților), respectiv de inginerie, prelucrare și construcții (20,4% din totalul studenților/cursanților).
Unitățile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2019-2020 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (57,0%), liceal (21,0%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (17,2%).
Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,9%) în unitățile școlare publice, iar 5,1% în unități școlare private.
Pe niveluri educaționale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenților
1
înscriși în unitățile din învățământul public s-au regăsit în învățământul superior (87,6%), respectiv postliceal și de maiștri (53,3%).
(sursa INS)
În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2019-2020 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (607,7 mii persoane), respectiv București-Ilfov (516,8 mii persoane).
Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,5%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal și de maiștri din regiunile Centru, Nord-Est și București-Ilfov (2,0% fiecare în parte).
În învățământul superior ponderea numărului de studenți/cursanți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea București-Ilfov (33,9%).
(Sursa: INS)
0 comments :
Trimiteți un comentariu