Nu știu ce a făcut ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară - în ultimele luni (probabil își aștepta noul președinte), dar până acum m-aș fi așteptat ca Dan Armeanu, vicepreședinte ASF, responsabil de supravegherea sectorului de pensii din România , unde 7 milioane de români au banii de pensie prin Pilonul II, să cerceteze din proprie inițiativă și să ofere public un răspuns la întrebarea: Cum a ajuns NN Pensii să investească banii de pensie a peste 2 milioane de români înacțiunile Wirecard
(nu mai erau acțiuni de cumpărat în România?), cea mai mare fraudă din Germania, cu un
CEO arestat
și 2 miliarde de euro lipsă și mai ales cine este responsabil dacă s-au pierdut bani.
NN Pensii este cel mai mare administrator din Pilonul II dintre cei șapte administratori, cu active de 22,5 miliarde de lei, adică 5 miliarde de euro, unde peste 2 milioane de români au banii.
Pilonul II are active de 64,6 miliarde de lei la finalul lunii mai 2020, adică 14,41 de miliarde de euro și unde 7,4 milioane de români au banii de pensie.
Cei mai mulți salariați români nu știu că lunar 3,75% din salariul brut este trimis obligatoriu către unul dintre cele șapte fonduri de pensii Pilon II. Pentru cei șapte administratori, Pilonul II este businessul perfect, adică lunar le intră bani fără să depună vreun efort, având în vedere că așa spune legea: salariații trebuie să cotizeze obligatoriu cu 3,75%.
Wirecard este un Fintech german/european care s-a umflat spectaculos în câțiva ani dar în jurul căruia au fost tot timpul semne de întrebare, una dintre ele fiind legată de veniturile raportate, existând suspiciuni că erau false.
În 2018 Financial Times, cel mai important ziar de business din Europa, a scris despre acest lucru, citând surse anonime din cadrul comapaniei. Firma a negat acest lucru, iar Autoritatea de Supraveghere Germană nu a descoperit nimic.
Financial Times și-a susținut poziția, iar în final au avut dreptate: după mai multe audituri s-a descoperit că lipsesc 1,9 miliarde de euro, mai precis nu ar fi existat niciodată, veniturile fiind umflate.
Markus Braun, directorul executiv și cel mai mare acționar, a fost arestat luni.
În perioada de glorie, Wirecard, care procesa zeci de miliarde de euro în tranzacții de credit și debit în fiecare an, ajunsese la o capitalizare de 24 de miliarde de euro, intrând chiar în indicele DAX, cel mai important indicator al bursei germane.
În septembrie 2018, o acțiune Wirecard ajunsese la 195 de euro, iar acum a scăzut sub 40 de euro.
În semestrul II 2018, când au început să apară informații legate de o posibilă umflare a veniturilor la Wirecard, NN Pensii a început să cumpere acțiuni Wirecard, raportând o deținere de 106.500 acțiuni.
În S1 2019, NN Pensii a raportat un număr mai mare de acțiuni - 147.000, iar la finalul lui S2 2019 a ajuns la 252.000 de acțiuni, în valoare de 130 de milioane de lei.
ZF a descoperit că Wirecard a ajuns cea mai mare expunere externă a NN Pensii cercetând rapoartele semestriale publicate.
Acum câteva zile,
NN Pensii a răspuns laconic la întrebările ZF
legate de investiția în acțiunile Wirecard, că a vândut toată deținerea, fără a da alte detalii legate de profitul sau pierderea obținută.
Este puțin probabil să fi avut câștig, doar dacă NN Pensii a pariat pe scăderea acțiunilor Wirecard.
Directorul executiv al NN Pensii, o companie deținută de grupul olandez NN, este Andrea Pipernea, iar directorul de investiții în perioada în care NN Pensii a cumpărat acțiuni Wirecard a fost Cristian Popa, în prezent membru în Consiliul de Administrație al BNR din octombrie 2019.
NN Pensii nu este obligată să răspundă la întrebările ZF în privința acestei investiții întrucât nu se supune legii accesului public la informații. Nici cei 2 milioane de români care contribuie lunar cu 3,75% din salariul lor la Pilonul II administrat de NN Pensii nu au cum să afle ce s-a întâmplat cu acțiunile Wirecard, întrucât administratorul dă doar informații agregate. Dar ASF, ca organism de reglementare și supraveghere poate să cerceteze acest caz și poate să obțină răspunsuri.
Mai mult decât atât, Parlamentul, prin extrem de vocala Comisie de buget-finanțe, poate chema la audieri conducerea ASF și poate pe cei care conduc NN Pensii, având în vedere că legea de înființare a Pilonului II a fost aprobată de Parlament, pentru a cerceta acest caz și a aoferi publicului răspunsuri.
NN Pensii, ca administrator al Pilonului II, poate să investească banii românilor unde vrea, atâta timp cât se încadrează în prevederile legale și normele ASF. Dar, în interorul acestor prevederi, deciziile îi aparțin.
Dacă investiția în acțiuni Wirecard a fost profitabilă, trebuie să aflăm cui îi adresăm felicitări, dar dacă s-au pierdut bani trebuie să aflăm câți bani s-au pierdut și cine a fost responsabil de acest plasament.
Oa ltă întrebare este cum a ajuns NN Pensii să investească în acțiuni externe (legal poate să o facă), când pe Bursa de la București acțiunile de stat - Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica - dau cele mai mari dividende din lume, iar titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor au poate cele mai mari dobânzi din Europa.
Este adevărat că NN Pensii are acțiuni pe Bursa de la București, cea mai mare expunere fiind pe Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România.
Deși fondurile de pensii Pilon II sunt formate din banii angajaților români, administratorii sunt extrem de puțin transparenți cum administrează banii.
Dacă mult hulitele SIF-uri dau rapoarte trimestriale, administratorii Pilonul II de pensii dau rapoarte semestriale. Din aceste rapoarte pute afla care au fost mișcările efectuate, dar nu putem vedea individual dacă un plasament într-o acțiune sau obligațiune a fost profitabil sau nu.
Deci administratorii pot să piardă bani fără ca publicul să știe.
Poate ASF, cu un nou președinte, ar trebui să le ceară administratorilor să mai introducă o coloană în rapoarte, din care cei șapte milioane de români să afle, pentru că sunt banii lor, ce câștig au avut sau ce pierdere pe fiecare poziție individuală.
Deși NN Pensii administrează banii angajaților români, din rapaorte nu aflăm deloc cum s-au implicat în companiile unde au investit. Și mai ales ce întrebări au pus în Adunările Generale ale Acționarilor.
Poate ASF ar trebui să le ceară administratorilor să raporteze la câte AGA și-au trimis oamenii și ce poziție au avut, cum au apărat interesele celor care contribuie fără voia lor în aceste fonduri, mai ales că primesc un comision din activele administrate.
În fiecare an, în Pilonul II intră 1 miliard de euro din cei 3,75% din salariile brute pentru 7 milioane de angajați.
Pentru că încep deja să se strângă foarte mulți bani - deja sunt 15 miliarde de euro în joc, ASF și Parlamentul, prin Comisia de buget-finanțe ar trebui să fie mult mai implicați, mai ales că cei 7,4 milioane de români contribuabili nu au cum să le ceară socoteală administratorilor.
Nu știu cum a fost plasamentul făcut de NN Pensii în Wirecard, dar ASF și Parlamentul ar trebui să cerceteze acest caz, pentru ca ulterior să nu se mai întâmple. Când s-a înființat Pilonul II, una din explicații a fost că trebuie să contribuie la dezvoltarea Bursei de Valori din București și la dezvoltarea companiilor românești.
În schmib, administratorul NN Pensii a contribuit la dezvoltarea Bursei de la Frankfurt și la o mare “țeapă”.
P.S.
Acum șase ani, un antreprenor român, Marcel Bărbuț, care a decedat acum doi ani, a încercat să ridice bani de pe Bursa de Valori București pentru AD Plast pentru a realiza o nouă investiție. Fiind “mai negru la față”, mai vocal, mai din topor, fără limbi străine, fără limbaj corporatist, în final nu a reușit să ridice acești bani, nu erau mulți - vreo 10 milioane de euro.
Nu știu cum au fost discuțiile cu administratorii Pilonului II de pensii, dar AD Plast nu s-a mai listat la Bursă și a fost un eșec pentru piața de capital românească.
Fiind un antreprenor adevărat, Marcel Bărbuț a făcut investiția, iar AD Plast a ajuns să fie achiziționată după moartea lui de către grupul elvețian Sika, care a plătit în jurul a 170 de milioane de euro, de vreo 4-5 ori mai mult decât era evaluată compania în 2014, când voia să se listeze la Bursă.
Dar ce să-i faci dacă Marcel Bărbuț era mai mult pe șantier și mai puțin în fața unor power-point-uri în discuțiile cu investitorii.
Noroc că NN Pensii a cumpărat acțiuni Wirecard!
0 comments :
Trimiteți un comentariu