Un oficial de top european care se ocupă cu băncile falimentare a avertizat că banii contribuabililor nu mai trebuie folosiți pentru salvarea instituțiilor de credit care se chinuiau să supraviețuiască înainte de pandemie - băncile zombie. Spania, una din țările europene devastate puternic de COVID-19, se îndreaptă spre al doilea colaps din ultimul deceniu. Economia spaniolă este, de asemenea, una dintre cele în care sistemul bancar a fost adus în pragul falimentului de criza datoriilor suverane.Cu șocurile economice ale pandemiei împingând spre limite ajutoarele de stat în Europa, Elke Koenig avertizează că susținerea băncilor „nu ar trebui să însemne acum că ne întoarcem la bailout-uri“, scrie Bloomberg. Întrebarea care trebuie pusă este „care anume este problema legată de pandemia de COVID-19 și care este problema de structură doar scoasă la suprafață de coronavirus“, a spus Koenig, care conduce Consiliul Unic de Rezoluție de la Bruxelles. Poziția lui Koenig va fi crucială în dezbaterile pe această temă care probabil se vor încinge pe măsură ce falimentele companiilor vor trimite șocuri în economie și vor ciurui bilanțurile băncilor. Banca Centrală Europeană și alte autorități au desfășurat scuturi financiare fără precedent pentru a apăra industria creditului, permițând băncilor să se protejeze scufundându-se în bazine mari cu capital-tampon și ajustând regulile în graba de a se asigura că sectorul va continua să acorde credite.
Guvernele au folosit mii de miliarde de euro pentru a susține băncile în timpul crizei financiare, devenind acționari direcți ai unora dintre aceste instituții. Un deceniu mai târziu, guvernul german deține încă aproximativ 15% din Commerzbank, a doua cea mai mare bancă de acolo. Instituția condusă de Koenig a fost înființată în 2015 împreună cu un nou cadru european pentru a asigura că băncile cu probleme financiare sunt tratate în mod egal în întreaga regiune, diminuând în același timp cât mai mult posibil povara care apasă pe contribuabili. Politicienii au găsit în continuare diverse modalități de a evita să forțeze investitorii să suporte pierderi, folosind în ultimii ani banii publici pentru a sprijini creditorii aflați în pericol. Comisia Europeană a anunțat în martie că ajutoarele acordate băncilor pentru a compensa pentru „daunele directe“ suferite ca urmare a pandemiei nu vor fi supuse constrângerilor obișnuite. De asemenea, regulile au fost relaxate pentru multe alte părți ale economiei, iar guvernele au folosit această libertate pentru a salva companii aeriene și distribui sute de miliarde de euro în garanții de împrumut.
Koenig a mai spus că propunerile unor oficiali europeni de a înființa o „bad bank“ pentru întreaga UE care să cumpere împrumuturi nerentabile sunt premature și, probabil, nefuncționale deoarece ar lasă un singur manager să se ocupe de o „amestecătură“ de active. El crede că este „în general realist“ să se aștepte ca unele bănci să ajungă să se lupte pentru viața lor la sfârșitul acestui an și în 2021.
În Spania, colapsul pieței imobiliare din timpul crizei datoriilor suverane a adus băncile în situația de a nu putea supraviețui fără ajutor de la stat. Acum, aceeași piață, ajunsă la peste 6.000 de miliarde de euro, se îndreaptă spre un nou colaps, scrie Reuters citând economiști care studiază impactul pandemiei asupra cererii de active imobiliare.
În prezent este prea devreme pentru a evalua dimensiunile complete ale pagubelor cauzate cererii, însă experții spun că șocul asupra prețurilor locuințelor în 2020 ar putea varia de la -6,5% la -15%. „Asistăm la prologul unui declin care va deveni aparent abia în septembrie“, a spus Gonzalo Bernardos, profesor de economie la Universitatea din Barcelona.
„Până la sfârșitul anului, prețurile se vor reduce cu -12%, deoarece aceasta este poate cea mai puternică criză economică pe care am avut-o.“
Declinul anticipat vine după ce piața spaniolă a crescut cu 32% de la minimul din criza anterioră, atins la începutul anului 2014. Declinurile prețurilor locuințelor se simt brusc într-o țară în care 80% dintre locuințe sunt proprietatea celor care locuiesc în ele, iar locuința este piesa principală a averii.
Raymond Torres, de la think-tank-ul Funcas din Madrid, și Alejandro Inurrieta, consultant imobiliar și fost economist la Ministerul Economiei, prezic scăderi de peste -10% în acest an. Fernando Rodriguez de Acuna, directorul firmei de consultanță Acuna & Asociados, vede o scădere de 6,5%. Ei spun că niciun factor nu este la fel de important pentru prețurile locuințelor precum creșterea numărului locurilor de muncă și îmbunătățirea perspectivelor economice. Potrivit Băncii Spaniei, PIB-ul ar putea scădea cu până la -15% în acest an în cel mai pesimist scenariu, în timp ce rata șomajului - deja de 14% înainte de pandemie - ar putea să urce la 18-24%. Datele indică o corelație între nivelurile de infectare cu COVID-19 și scăderea prețurilor cerute pentru locuințe.
0 comments :
Trimiteți un comentariu