Uniunea Europeană are de patru ani o strategie pentru regiunea arctică, iar acum vrea să schimbe abordarea, un proces lent al cărui deznodământ este neclar. Cu tendințele geopolitice accelerând, Uniunea s-ar putea trezi într-o cursă contracronometru pentru o regiune bogată în petrol, gaze naturale și resurse minerale și de importanță militară strategică.Un număr tot mai mare de state europene au propriile strategii naționale pentru Arctica, în timp ce puterile globale, chiar și cele care nu au ca vecinătate regiunea, se luptă pentru o influență cât mai mare acolo, scrie Euractiv. Recent, SUA au avertizat că vor deveni mai active în Arctica pentru a contracara influența în creștere a Rusiei și eforturile Chinei de a ocupa o poziție în regiunea bogată în resurse naturale.
Uniunea Europeană este într-un moment de impas cu politicile externe. Parteneriatul Estic, un efort de a-și apropia Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia și Azerbaidjan, se apropie de un eșec. Republica Moldova este politic mai aproape de Rusia decât de UE, Ucraina este paralizată economic și politic de conflictul separatist din est, unde legea o fac miliții pro-ruse, iar celelalte state sunt departe de valorile democratice occidentale. Tot în est, Turcia se distanțează accelerat de Uniune, devenind chiar o forță opusă altor state comunitare în ceea ce privește interesele economice în Marea Mediterană. De asemenea, în sud, Serbia, cea mai importantă economie balcanică, este aliatul tradițional al Rusiei în chestiunile geopolitice și, mai nou, curtează economic China, deși este țară candidată la aderare la UE și primește în consecință fonduri europene semnificative. În Vest, Brexitul pare de neoprit. Astfel, Arctica devine o oportunitate pentru UE de a demonstra că încă mai contează în geopolitica regională și globală.
Între timp, UE a început să pregătească terenul pentru o nouă strategie privind regiunea arctică. Noul ambasador al UE pentru această zonă Michael Mann, numit în aprilie, a declarat pentru Euractiv la începutul anului că nu era încă clar când blocul „va avansa actualizarea politicii actuale și ce formă va lua“ noua strategie.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană și serviciul diplomatic al UE (SEAE) au lansat o consultare publică privind politica arctică a UE, care, potrivit oficialilor europeni, este menită să conducă la o „reflecție largă“ asupra strategiei viitoare a blocului pentru regiune care să includă ambițiile UE în cadrul Acordului Verde și de securitate. Consultarea urmărește evaluări cu privire la punctele tari și deficiențele politicii existente în vederea unei eventuale pregătiri a unei abordări actualizate.
„Arctica este o frontieră în evoluție rapidă în relațiile internaționale“, a declarat diplomatul-șef al UE Joseph Borrell, care a adăugat că schimbările climatice transformă dramatic regiunea și îi măresc importanța geopolitică, o serie de jucători văzând noi oportunități strategice și economice în Nord. „Trebuie să ne asigurăm că Arctica rămâne o zonă cu tensiuni reduse și cooperare pașnică, unde problemele sunt rezolvate prin dialog constructiv. UE trebuie să fie complet echipată pentru a gestiona în mod eficient noua dinamică, în conformitate cu interesele și valorile noastre“, a spus Borrell.
Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit al UE Virginijus Sinkevicius a fost mai direct în comentarii. „Ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica. Ne privește pe toți și UE trebuie să fie în prim-plan cu o politică arctică clară și coerentă pentru a face față provocărilor din următorii ani“, a spus el. Consultarea publică este deschisă până pe 6 noiembrie 2020. Alții nu pot și nu vor să aștepte. Finlanda, la fel ca Norvegia și Danemarca, este în curs de actualizare a propriei sale strategii naționale arctice. Fostul premier finlandez Antti Rinne a cerut în mod repetat UE să facă același lucru.
„Credem că ar trebui să existe mai multă UE în Arctica și mai mult din zona arctică în UE“, a subliniat el în toamna anului trecut. „Dacă nu creăm o strategie arctică proprie, alte puteri globale vor avea din ce în ce mai multă influență și acțiuni în regiune“, a declarat eurodeputatul Urmas Paet în mai. „Dacă UE nu este suficient de activă când vine vorba de dezvoltarea arctică, Rusia și China își vor pune în aplicare agendele, iar Europa se prezintă foarte modest în această privință“.
Beijingul, deși China n-are acces direct la regiunea arctică, și-a intensificat constant influența dincolo de Cercul Polar în ultimul deceniu. De aceea, țările nordice ar trebui să urmărească să dezvolte o abordare comună a implicării crescute a acestei superputeri în Arctica, avertizează Raportul de politică externă și de securitate Nordic 2020, comandat de miniștrii de externe ai statelor europene nordice.
Aflat în urmă cu câteva zile în Danemarca, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că SUA și mulți dintre aliații lor au reacționat prea lent la interesele chineze și ruse în regiunea arctică. „Cred că am fost cu toții un pic naivi uitându-ne la cum nu numai interesele rușilor, dar și ale chinezilor acolo continuă să devină din ce în ce mai agresive“, a spus oficialul. „Am întârziat puțin. Bine, am mai întârziat la petreceri și înainte și m-am distrat de minune. Vom reuși“, a adăugat el. În 2018, China și-a dezvăluit viziunea pentru un „Drum al mătăsii polar“, iar în același an o companie de construcții de stat a intrat în concurs pentru renovarea aeroporturilor din Groenlanda, un teritoriu arctic autonom aparținând de Danemarca. Acolo, SUA au o bază aeriană strategică. Luna trecută, SUA și-au redeschis consulatul din Groenlanda, închis din 1953, notează Euronews. Președintele american Donald Trump și-a exprimat anul trecut interesul de a cumpăra Groenlanda. „Ne temem că Arctica va deveni un teren de manevră sau un teatru de război pentru marile puteri“, a declarat înainte de venirea lui Pompeo ministrul de externe al Insulelor Feroe Jenis av Rana.
0 comments :
Trimiteți un comentariu