La câteva ore după demisia premierului Edouard Philippe și a guvernului acestuia la sfârșitul săptămânii trecute, Emmanuel Macron l-a desemnat pe Jean Castex, oficial care s-a ocupat de redeschiderea Franței după carantină, în poziția de premier, însărcinându-l cu formarea unui nou guvern. Poziția lui Philippe se afla sub semnul întrebării de la mijlocul lunii iunie, când președintele francez a declarat că dorește să-și „reinventeze“ președinția după eșecul din alegerile municipale și înaintea alegerilor prezidențiale din 2022.Noul premier Jean Castex „este un înalt funcționar complet și polivalent care se va angaja pe deplin pentru reformarea statului și conducerea unui dialog cu teritoriile“, se arată în comunicatul Palatului Elysee. Acesta va ști cum să acționeze pentru realizarea reconstrucțiilor menționate de șeful de stat, se mai arată în comunicat.
Cu Jean Castex la Palatul Matignon, președintele a ales un premier executant, arată Cecile Cornudet, editorialist la Les Echos.
Castex este o figură nouă pe scena politică franceză, astfel că desemnarea sa în locul unei figure populare în rândul electoratului francez este grăitoare, scrie Bloomberg. Macron a ales un necunoscut, care probabil nu-i va pune deciziile sub semnul întrebării, înlăturând o figură care-l punea în umbră.
Jean Castex, în vârstă de 55 de ani, membru al partidului conservator Les Republicains, fost colaborator al lui Nicolas Sarkozy, este din luna aprilie delegat interministerial responsabil cu ridicarea restricțiilor antipandemie. Castex este de asemenea primar al orașului Prades, potrivit Les Echos.
Premierul francez Edouard Philippe a demisionat la sfârșitul săptămânii trecute, lansând un proces de remaniere guvernamentală menit să reactiveze președinția lui Emmanuel Macron cu doi ani înaintea alegerilor prezidențiale.
Poziția lui Philippe s-a aflat sub semnul întrebării de la mijlocul lunii iunie, când președintele francez a declarat că dorește să-și „reinventeze“ președinția, scrie Reuters.
În remanierile guvernamentale din Franța, premierul își propune demisia înaintea desemnării noului cabinet, dar poate totuși să fie renumit în poziție.
Decizia lui Macron de a-și reface guvernul vine după ce electoratul francez l-a penalizat pe fostul bancher de investiții și partidul său în cadrul alegerilor municipale. În urma votului, partidul ecologist și aliații săi de stânga au câștigat controlul asupra mai multor orașe importante, printre care Lyon, Strasbourg și Bordeaux.
Partidul centrist al președintelui Macron, La Republique En Marche (LREM) nu a reușit să câștige niciun oraș important, fiind lansate astfel discuții despre o posibilă remaniere guvernamentală.
Alegerile au scos la iveală o susținere în creștere pentru partidul ecologist și problemele pe care Macron le are cu alegătorii de stânga. Singurul lucru pozitiv pentru Macron în alegerile respective a fost reprezentat de propria victorie a lui Philippe în orașul nordic Le Havre.
Cu numai 21 de luni până la următoarele alegeri prezidențiale, Macron vrea să se repoziționeze, susțin consilierii săi apropiați.
Analiștii politici arătaseră că înlocuirea lui Philippe, care este mai popular în rândul publicului decât președintele, ar fi un risc politic pentru Macron. Premierul a dat dovadă de loialitate neclintită în timpul valurilor de proteste din ultima vreme și ar putea apărea ca rival al lui Macron în alegerile prezidențiale din 2022.
Însă nici păstrarea lui Philippe în poziția de premier nu ar fi fost lipsită de probleme. O astfel de decizie ar fi sugerat că Macron a fost prea slab să renunțe la premier și că partidul său tânăr nu a fost capabil să permită o restructurare de amploare a cabinetului.
În plus, Macron l-a atras pe Philippe din opoziția de centru-dreapta, iar păstrarea acestuia ar complica recâștigarea alegătorilor de stânga. În același timp, demisia întregului guvern sugerează că Macron se gândește la ceva mai ambițios.
Președintele francez este nerăbdător să-și relanseze președinția înaintea următoarelor alegeri din 2022 în condițiile în care primii săi trei ani de mandat au fost marcați de reforme economice adesea controversate, de protestele antiguvernamentale ale Vestelor Galbene și de pandemia de COVID-19 care a ucis aproape 30.000 de oameni în Franța și a generat o recesiune profundă.
Liderul francez a încercat să-și respecte promisiunile de revizuire a politicilor, dar și de a face Franța mai prietenoasă pentru investitorii internaționali, scrie Bloomberg.
Până acum, Macron a promis că guvernul său va investi în plus 15 miliarde de euro în următorii doi ani pentru a facilita transformarea economiei franceze din punct de vedere ecologic.
Macron declara recent într-un interviu acordat ziarelor franceze regionale că țara sa are nevoie de o „nouă cale“ bazată pe o reconstrucție economică, socială și de mediu.
Însă „noua cale“ pentru economia franceză ar putea să nu fie pe atât de nouă pe cât se anunță, scrie Financial Times.
Într-un discurs recent, Macron a reluat declarații de politică mai vechi, când exludea majorări de taxe, spunând că singura modalitate de a clădi o economie sustenabilă este de a munci mai mult și a produce mai mult. Planul de reformă a pensiilor care a declanșat ample proteste ar putea fi revizuit sau renegociat, dar nu va fi probabil abandonat cu totul.
„Nu sunt sigur că există cu adevărat o cale nouă“, arată Nicolas Bouzou, economist la Asteres, o companie de consultanță. „Este vorba probabil doar de marketing. Ceea ce anunță nu se depărtează de ceea ce a făcut de la începutul mandatului de cinci ani. Într-un final, nu este clar dacă avem în față o schimbare majoră“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu