
Grație programelor de șomaj parțial, creșterea șomajului a încetinit în mai, dar tendința ar putea fi una temporară, analiștii avertizând că programele respective nu fac decât să amâne criza de pe piața muncii.
Perspectivele în deteriorare au forțat oficialii europeni să lase deoparte temerile privind creșterea datoriilor pentru a-și prelungi măsurile de criză, unele dintre care urmează să expire recent. În caz contrar, șomajul ar înregistra o creștere puternică, băgând frica în consumatorii deja prudenți și afectând procesul de recuperare economică, scrie Bloomberg.
„Guvernele se află în fața unei alegeri dificile între a reduce susținerea și asista la un impact major asupra economiei și a continua programele de susținere, poate mai puternic decât se estimase anterior, și a asista la o creștere a datoriilor“, arată Peter Dixon, economist la Commerzbank. „Poate că guvernele au subestimat cererea pentru susținere“.
Un alt motiv de prudență este legat de o creștere a îmbolnăvirilor în unele locuri.
Un loc central în cadrul măsurilor de combatere a declinului economic provocat de pandemie îl ocupă programele de șomaj parțial subvenționate de către guverne. Marea Britanie, Italia, Spania, Austria, Elveția și Irlanda și-au extins aceste programe până la sfârșitul lunii august cel puțin. Franța a introdus o nouă versiune a unei scheme parțiale la care companiile pot recurge timp de până la doi ani.
Germania a relaxat condițiile programului Kurzarbeit pentru ca salariile muncitorilor să fie mai ușor protejate în timpul pandemiei și va prelungi susținerea dacă va fi necesar.
Declinjul pieței muncii din Europa a încetinit în mai, șomajul urcând la 6,7% la nivel de UE, cel mai ridicat nivel pe opt luni, dar sub cel anticipat de mulți economiști, scrie Financial Times.
Datele i-au încurajat pe analiștii care cred că regiunea se reface rapid de pe urma recesiunii generate de pandemie, însă alții avertizează că este posibil ca Europa să nu făcut decât să amâne impactul crizei asupra pieței muncii prin schemele de șomaj parțial.
Băncile centrale ale lumii se confruntă de multă vreme cu provocarea restrângerii treptate a stimulentelor, scrie Bloomberg. Eforturile acestora de a reveni la o poziție mai normală au fost în multe cazuri zădărnicite de creșterea lentă, inflația slabă și volatilitatea de pe piețe.
Pentru guverne, nevoia de a acționa este deocamdată mai urgentă decât orice considerente bugetare, Există de asemenea argumentul că retragerea prea rapidă a susținerii ar putea sufoca creșterea și cauza probleme mult mai grave la nivelul finanțelor publice.
0 comments :
Trimiteți un comentariu