Deși băncile au intrat în această criză provocată de pandemie mult mai bine pregătite decât în criza precedentă, bancherii prezenți la videoconferința ZF Bankers Summit 2020 se așteaptă la o creștere a nivelului de neperformanță din 2021.Sistemul bancar este pregătit pentru a gestiona efectele crizei pandemice, fiind bine capitalizat și cu o lichiditate adecvată, iar volatilitatea dobânzilor este scăzută, rolul băncilor fiind de a finanța redresarea economiei, prin menținerea prudenței în gestionarea riscurilor.
Aceasta este una dintre concluziile videoconferinței ZF Bankers Summit 2020 organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Mastercard, Visa, Alpha Bank, CEC Bank, ING Bank, Deloitte, Reff și Asociații, Garanti BBVA, NNDKP, First Bank, Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM), PwC și Trans Sped.
„România are unul dintre cele mai bine capitalizate sisteme bancare din Europa, cu o lichiditate foarte amplă și extrem de adecvată pentru ceea ce se întâmplă, iar volatilitatea este extrem de scăzută din punctul de vedere al dobânzilor de bază. O intermediere financiară de 25% este evident o slăbiciune a sistemului bancar, care arată că nu este suficient ancorat în mediul economic din România. Media la nivel european este de 100%, iar țările cu care ne place de obicei să ne comparăm, țările din regiune au peste 50%. Noi suntem la jumătatea eșalonului și la un sfert din media europeană“, a spus în cadrul videoconferinței ZF Bankers Summit ’20 Sergiu Oprescu, președintele consiliului director al ARB.
Băncile vor să dea credite și să-și asume riscuri, însă într-un mod prudent, susțin bancherii. Șeful ARB a arătat că băncile au departamente specializate care încearcă să crească amprenta creditării, asumându-și riscuri. Însă, în Europa nivelul de reglementare și de sofisticare a reglementării din ultimii 10 ani a fost uriaș, presupunând noi modele de risc, existând foarte multe criterii de selecție. „Ca urmare a filtrelor reglementative lasă impresia că băncile nu sunt pregătite să-și asume riscuri. Este o problemă de bancabilitate din perspectiva noilor criterii de reglementare“, a explicat Oprescu.
În condițiile tensiunilor financiare aduse de criza coronavirusului și pentru a stimula creditarea, BNR a tăiat de două ori dobânda-cheie în acest an, de la 2,5% la 2% și apoi la 1,75%. Iar spațiul de politică monetară se menține în România mult mai amplu, chiar dacă a avut constrângeri, după cum indică Leonardo Badea, viceguvernator al BNR. „Acest lucru a permis BNR să adopte o politică prudentă de asigurare a lichidității pentru a contracara șocul. BNR a redus dobânda de politică monetară odată cu alte măsuri luate în economie“, a declarat viceguvernatorul BNR.
Bancherii sunt în continuare optimiști, având în vedere și faptul că există oportunități de investiții. „Suntem în continuare optimiști, dar trebuie să fim prudenți și precauți. Însă, dacă suntem prea prudenți, nu putem să avem finanțare“, spune Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.
La rândul lui François Bloch, CEO al BRD-SocGen a dus în discuție și programul IMM Invest susținând că sunt multe companii interesate de aceste credite. „Cu siguranță în România există oportunități de investiții. Ne uităm la IMM Invest și sunt multe companii interesate de aceste credite. Sunt companii dornice să facă investiții. Vedem cerere de credite pentru investiții, încă de la începutul crizei“, a afirmat șeful BRD.
În perspectivă, vom vedea creșterea apetitului de risc, dar cu o valoare diferită pe portofolii și segmente, după cum spune Mircea Busuioceanu, vicepreședinte al Raiffeisen Bank. „La companii vor fi două aspecte: solvabilitatea și reziliența companiei, capacitatea de a genera previziuni rezonabile. Scopul creditării va fi foarte important și ne dorim foarte mult să finanțăm investiții“, susține Busuioceanu.
Și planurile CEC Bank sunt să continue creditarea, susține Bogdan Neacșu, CEO al băncii. „Planul nostru este să continuăm finanțarea, acesta fiind rolul unei bănci. Solvabilitatea băncii și a sistemului este undeva peste 20%, un nivel satisfăcător. Avem de asemenea o lichiditate satisfăcătoare. Avem ingredientele ca să ne putem asuma riscuri. Dar este foarte greu să spunem cât de mari sau mici. Trebuie un risc care poate fi acomodat de situația băncii și a sistemului.“
Anul 2020 va fi un an dificil, cu scădere economică, dar economia României ar putea reveni pe plus în 2021, an în care însă se va vedea impactul cel mai mare al crizei asupra sistemului bancar, dispărând efectele moratoriului de amânare a ratelor la credite pentru populație și companii.
Cu toate că băncile au intrat în această criză provocată de pandemie mult mai bine pregătite decât în criza precedentă, bancherii se așteaptă la o creștere a nivelului de neperformanță din 2021.
„Ne așteptăm la o creștere a nivelului de neperformanță în această perioadă. Nu știm foarte bine să estimăm unde va ajunge acest nivel. Pentru că Banca Transilvania este foarte bine capitalizată, credem că putem să facem față unui val de neperformanță ce va să vină“, a spus Luminița Runcan, director adjunct la Banca Transilvania.
Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc și reglementare la Deloitte România se așteaptă să avem o creștere semnificativă a creditelor neperformante. „IMM-urile vor contribui semnificativ la creditele neperformante pentru că nu este o măsurare a lichidității pentru ele, iar nevoile lor sunt destul de urgente. Cu siguranță văd o creștere și s-ar putea să ajungem la peste 10% credite neperformante în sistemul bancar.“
Cea mai mare temere care se regăsește atât în planurile bancherilor, cât și în previziunile lor este intrarea într-o nouă stare de urgență, care va bloca din nou activitatea.
„Suntem în mijlocul crizei și abia după ce trece criza sanitată vom reuși să ieșim din cea economică. Trebuie să facem tot ce putem pentru a nu intra din nou într-un lockdown. Vedem o revenire ușoară a activității de creditare pentru sectorul rezidențial. A fost un sector închis în lockdown, dar vedem o revenire. Cel mai teamă îmi este de un al doilea lockdown, mai lung decât primul, ceea ce ar impacta puternic economia și va trebui să recalculăm în scădere estimările“, a spus Francois Bloch, CEO al BRD Groupe SocGen.
Leonardo Badea,
viceguvernator al BNR
► În săptămânile care au urmat declanșării crizei, băncile centrale au răspuns pe măsura așteptărilor foarte mari pe care societatea și economia le-au avut. Băncile centrale au gasit noi metode de stimulare.
► În această perioadă rolul băncilor este de a asigura lichiditatea necesară prin menținerea prudenței în gestionarea riscurilor.
► Eu cred că sistemul bancar a intrat pregătit pentru a gestiona efectele crizei pandemice.
► Rata fondurilor proprii totale în România este de 20,4% comparativ cu 19,3% care este media UE și acest lucru ne arată calitatea ridicată a capitalurilor.
► Indicatorul de acoperire a lichidității este 245% la nivelul lui martie 2020 comparativ cu 150% la nivelul UE.
► Avem un grad bun de acoperire cu provizioane, de 60,9% comparativ cu 44,7% la nivelul UE. Toate acestea sunt elemente care conferă băncilor capabilitatea de a gestiona această criză.
► Din punctul meu de vedere, valoarea PIB-ului potențial indică o restrângere în 2020, ulterior va fi o redresare graduală.
► Sunt foarte multe discuții și opinii, dar natura crizei actuale pledează pentru o revenire în formă de V, dar va fi una asimetrică. Sunt unii care nu mai cred într-o revenire în V. Traiectoria revenirii în V va fi diferită, mai puțin abruptă comparativ cu cea a scăderii. Ipoteza unei reveniri economice începând din trimestrul trei al anului 2020 pare a se confirma.
► Nu toate activitățile care s-au închis brusc se vor redeschide simultan, de aceea panta revenirii va fi mai lină comparativ cu cea a scăderii.
► Recuperarea completă va dura ceva mai mult, iar în acest timp vom observa, inclusv la nivelul economiei, că vor apărea o serie de transformări importante care vor influența rapiditatea cu care vom reveni.
► Vreau să remarc faptul că în România, din fericire, spațiul de politică monetară se menține mult mai amplu, chiar dacă a avut constrângeri. Acest lucru a permis BNR să adopte o politică prudentă de asigurare a lichidității pentru a contracara șocul. BNR a redus dobânda de politică monetară odată cu alte măsuri luate în economie.
► Atâta vreme cât vom aveam o criză sanitară vom avea de asemenea și o criză a încrederii.
► Este foarte important ca banca centrală să rămână prudentă și pregătită să reacționeze așa cum economia ne va arăta că este necesar și nu doar să avem această abordare, ci să avem la dispoziție întreaga gamă de instrumente pentru a reacționa.
► Nu întotdeauna comparația este un argument, dar abordarea noastră graduală până în acest moment este cea mai potrivită.
Sergiu Oprescu,
președintele consiliului director al ARB
► România are unul dintre cele mai capitalizate sisteme bancare din Europa, cu o lichiditate foarte amplă și extrem de adecvată pentru ceea ce se întâmplă, iar volatilitatea este extrem de scăzută din punctul de vedere al dobânzilor de bază.
► O intermediere financiară de 25% este evident o slăbiciune a sistemului bancar, care arată că nu este suficient ancorat în mediul economic din România. Media la nivel european este de 100%. Iar țările cu care ne place de obicei să ne comparăm, țările din regiune au peste 50%. Noi suntem la jumătatea eșalonului și la un sfert din media europeană.
► Băncile au divizii, departamente specializate care încearcă să crească amprenta creditării, asumându-și riscuri. Însă, în Europa nivelul de reglementare și de sofisticare a reglementării din ultimii 10 ani a fost uriaș, presupunând noi modele de risc, de preluare a riscului în relație cu clienții, existând foarte multe criterii de selecție.
► Ca urmare a filtrelor reglementative se lasă impresia că băncile nu sunt pregătite să-și asume riscuri. Este o problemă de cum să ne asumăm riscul în 2020 comparativ cu 2008/2009. Este o problemă de bancabilitate din perspectiva noilor criterii de reglementare.
► Există companii care au capitaluri negative, există finanțări ale firmelor prin credite acționar, iar numărul de IMM-uri la mia de locuitori este mic în România față de alte țări, acestea fiind elemente care diminuează capacitatea de creditare.
► Șocul crizei generate de pandemie a venit simetric și simultan pe mai multe canale, însă răspunsurile fiecărei țări la criză sunt asimetrice, fiind necesară o prioritizare a celor mai importante aspecte, însă România are o șansă uriașă să folosească această criză în avantajul ei.
► Trebuie să lucrăm aproape cu cei care fac politicile economice în România, politicile de reglementare, precum și cu mediul privat pentru relansarea economiei.
► Vom vedea comportamentul real la plată al celor ce și-au amânat ratele la plată după 1 ianuarie 2021. Trebuie să rămânem proactivi, aproape de clienți pentru a preveni eventuale derapaje.
► Băncile care au viziune pe termen lung în România și sunt aici de mult timp au interesul să câștige teren.
► România, din punct de vedere economic, poate să aibă un răspuns adecvat, nu spun fantastic. Vedem din cifrele UE, ale FMI, privind scăderea PIB în 2020. Recâștigarea încrederii se bazează pe oportunități. Cred că pentru România este o șansă uriașă ca să folosim această criză în avantajul nostru, pentru folosirea digitalizării, pentru alt model de business la nivelul societății. Avem pentru prima oară șansa să investim în economia românească. Această parte îmi dă zona de optimism, dar cu precauție. Ca bancher nu poți să fii extrem de optimist, trebuie să fii precaut. Eu cred că de fapt este o problemă de încredere, de a recâștiga încrederea în răspunsul avut la criză.
Florin Cîțu,
ministrul finanțelor
► De la început, obiectivul guvernului a fost să avem o economie care își revine cât mai rapid. INS a anunțat că în mai avem un început de revenire la producția industrială și la cifra de afaceri din industrie. E mai rapid decât mă așteptam. Eu mizam pe o revenire din T3.
► Știam de la începutul stării de urgență că 2020 va fi un an cu contracție economică. Dar nu mai vorbește nimeni de scăderi de 8%, după ce am avut în T1 creștere de 2,7%. Am eliminat scenariile negative. Noi ne menținem estimarea de -1,9%.
► În primele șase luni am cheltuit, am investit, am făcut plăți, care s-au dus în investiții, de 16,1 mld. lei. Este cea mai mare sumă care s-a dus în economie, în plină criză.
► Investițiile cred că vor avea o contribuție importantă în PIB. Deja în T1 avem o creștere a ponderii. Tot acolo am văzut că au scăzut stocurile, deci au fost investiții, nu s-a lucrat pe stoc. Șomajul tehnic și amânarea ratelor pe 9 luni ajută consumul pe termen scurt. Investițiile și consumul vor atenua căderea în 2020 și vor pune bazele creșterii în 2021. Economia își va reveni rapid în 2021.
► În această săptămână vor fi aprobate de guvern și alte programe de finanțare, Progamul de garanții pentru companii mari prin Eximbank, Prima Casă, un program de garanții pentru leasing, pe factoring.
► Pentru Programul de relansare economică, actele normative ar trebui aprobate în această lună. El se concentreză pe investiții, singura soluție pentru a avea o economie competitivă.
► Guvernul liberal va face autostrada Sibiu-Pitești, finanțările sunt pregătite. Vom trece Carpații cu guvernul liberal. De la această autostradă vor apărea și alte oportunități. Au început deja tronsoane. La rectificarea bugetară vom da mai mulți bani pentru investiții la Transporturi, la Ministerul Economiei.
► Deficitul bugetar este mai mic la 6 luni decât cel estimat, pentru că veniturile sunt un pic peste așteptări. Finanțarea deficitului este la un nivel confortabil, avem un buffer mare, pe care vrem să îl avem și anul viitor.
► Lecția din 2008-2009 este că în criză ai nevoie de dobânzi reale zero sau negative pentru a impulsiona economia și de o politică fiscală ciclică.
► Sistemul bancar a fost prins în ultimii ani în lupte politice, în care nu îi e locul. Noi am vrut să ne fie partener.
► Programul de amânare a ratelor pe 9 luni este foarte generos pentru clienții băncilor.
► CEC Bank, Eximbank sunt bănci la care statul este acționar și trebuie să susțină economia. Ele vor fi folosite pentru a împinge programele de finanțare în economie. Vom vedea pe termen lung care va fi strategia pentru întregul sistem. Am cumpărat și Banca Românească, să vedem ce strategie găsim și pentru ea.
Cosmin Vladimirescu,
country manager Mastercard România și Croația
► Mobilizarea a fost exemplară în această perioadă de criză, atât a instituțiilor statului, cât și a comercianților care au promovat plățile contactless, ca fiind cea mai sigură metodă de plată.
► Ponderea plăților online cu carduri Mastercard s-a dublat de la începutul anului în România.
► Am luat mai multe măsuri printre care creșterea plafonului, peste care este necesară autentificare, de la 100 lei la 200 lei, pentru a limita contactul cu pin pad-ul. Am promovat foarte mult plățile contacteless și digitale și s-a văzut.
► S-au înregistrat plăți cu cardul făcute de companii care aleg să plătească cu cardul, în valoare de 100.000 de euro sau peste
► Avem un ritm accelerat de creștere a digitalizării economiei, statul a lucrat la acest lucru și s-a văzut. Nu spun că nu mai sunt multe de făcut, dar trendul este unul foarte bun.
► Uitându-mă la iunie 2020 comparativ cu mai 2020 creșterea tranzacționării, a numărului de plăți cu telefoane și wearables, a fost de 26%. Aplicabilitatea portofelelor electronice este destul de amplă. Vorbim de 85% din portofelul mastercard și maestro care poate fi tokenizat.
► Se vede o scădere a numerarului care este coroborată cu o creștere a tranzacțiilor online. Acest lucru se vede și din cifrele BNR.
► România alături de Bulgaria sunt pe ultimele locuri din UE în privința ponderii economiei gri, nefiscalizată.
► Ceea ce cred eu că va ajuta mult plățile electronice este biometria ca metodă de autentificare atât pentru contactless, cât și pentru plățile online. Aceasta cred că va fi următoarea chestie revoluționară.
Omer Tetik,
CEO Banca Transilvania
► În ultimii ani am învățat foarte mult de la fintech-uri, despre agilitate și canale alternative de servisare și livrare. Sunt competitori foarte serioși pentru băncile mari și cele mici. Încercăm să învățăm și de la fintech-uri, dar realizăm și planurile noastre. Clienții își doresc parteneri de încredere, unde au depozite, credite, și au început să facă mai multe tranzacții cu noi.
► Suntem pe un drum de unde nu avem întoarcere. Suntem obligați să investim în tehnologie pentru clienții noștri. Vom vedea mai multe aplicații. În curând vom anunța 1 milion de utilizatori. Acest lucru arată dorința și viteza de adaptare a clienților.
► Suntem în continuare optimiști, dar trebuie să fim prudenți și precauți. Însă, dacă suntem prea prudenți, nu putem să avem finanțare.
► Banca Transilvania vrea să crească în continuare cât timp clienții au încredere în bancă și cât piața permite. Deocamdată Banca Transilvania are o cotă de piață în jur de 17%, în creștere. Criza din 2008 a creat și oportunități pentru Banca Transilvania. Situația economică ne-a oferit șansa aceasta.
► În 2020 este aproape imposibil să vorbim de achiziții, nu cred că vor fi investitori în piață.
► Nu avem ținte. Ne bucurăm de creștere organică. După integrarea Banspost, am continuat creșterea organică. Am adunat destul de multe experințe și competențe la BT astfel încât să avem creștere organică. Nu cred că ajungem la cota de piață de 20% în 2020. Nu avem o țintă de cotă de piață.
► Scopul principal este să susținem clienții, să-i asigurăm că pot susține activitatea, apoi venim cu ținte agresive. Trebuie să vedem în ce direcție merge economia.
François Bloch,
CEO, BRD Groupe SocGen
► Nu avem o strategie legată de cota de piață. Nu este cel mai important lucru pentru acționari sau clienți, mai ales în criză.
► HORECA a suferit mult și încă suferă. Dar sunt și sectoare în care activitatea se menține la un nivel ridicat. Pe zona corporate, creditarea este în creștere față de perioada similară din 2019.
► Suntem în mijlocul crizei și abia după ce trece criza sanitată vom reuși să ieșim din cea economică. Trebuie să facem tot ce putem pentru a nu intra din nou într-un lockdown.
► 2020 va fi un an dificil, cu scădere economică, de 6,5%, dar estimăm 6% creștere în 2021.
► Cu siguranță în România există oportunități de investiții. Ne uităm la IMM Invest și sunt multe companii interesate de aceste credite. Sunt companii dornice să facă investiții. Vedem cerere de credite pentru investiții, încă de la începutul crizei.
► Vedem o revenire ușoară a activității de creditare pentru sectorul rezidențial. A fost un sector închis în lockdown, dar vedem o revenire. Reluăm finanțarea pe ipotecare.
► Proiectele de real estate anterioare pandemiei continuă și sunt câteva care vor fi lansate în următoarele luni.
► BNR a redus dobânda și cred că va continua să facă acest lucru încet pentru a ajuta la revenirea economiei.
► În pofida scăderii dobânzilor, leul este puternic și este important pentru economie. Dacă poate păstra leul stabil scăzând dobânda o va face.
► Cel mai teamă îmi este de un al doilea lockdown, mai lung decât primul, ceea ce ar impacta puternic economia și va trebui să recalculăm în scădere estimările.
► Pe real estate, companiile încă nu știu ce nevoi vor avea, care va fi raportul între munca la birou și cea de acasă. Acum avem 4 mp pe angajat și trebuie să menținem acest raport în pandemie, dar încă nu știm care va fi situația după.
Mădălina Teodorescu,
vicepreședinte First Bank
► Tehnologia este foarte importantă pentru noi. Suntem foarte concentrați pe creșterea băncii.
► O nouă achiziție este pe lista noastră. Este un interes exprimat și demonstrat. Suntem pregătiți și deschiși la orice oportunități care apar.
► Suntem foarte concentrați pe zona de creștere a băncii. Vrem să facem o poveste frumoasă în România. Cred că acest lucru va deveni foarte vizibil în perioada următoare.
► Cererea de creditare a reînviat fantastic. Acum vedem o revigorare semnificativă a creditului. Noi avem peste volumele din anii anteriori.
► Suntem și parte a IMM Invest. Vrem să susținem programele de finanțare ale guvernului, în paralel cu producția noastră proprie. Acum lucrăm cu toate motoarele și cu tot personalul pe IMM Invest, care reprezintă circa 70% din solicitările de creditare. Noi avem aprobate 15% dintre cereri. Probabil, la mai puțin jumătate au intrat deja banii în conturile clienților. A fost o cerere extrem de mare la nivelul pieței. Nimeni nu era pregătit și dimensionat la capacitatea aceasta de cerere indiferent că vorbim de bănci sau de Fondul de Garantare. Important este să fim prezenți și să facem lucrurile să funcționeze. Să fim realiști, indiferent de maturitatea băncilor, când se lansează ceva nou lucrurile nu merg strună de la început. Este nevoie de timp.
► În ceea ce privește trendurile din piață în contextul pandemiei de COVID-19, vedem o creștere semnificativă pe zona de tranzacționare pe digital.
► Digitalul este doar o modalitate de comunicare și de accesare a unor produse, dar nu poate înlocui inteligența umană.
Alina Radu,
partener, coordonator al practicii de Banking & Finance, NNDKP
► Se discută foarte mult despre repornirea economiei, dar trebuie să ne reamintim că sunt oportunități reale acum, care se pot valorifica, iar în funcție de cum gestionăm situația putem avea șansa unui nou start.
► Băncile au un rol critic în următoarea perioadă pentru că ele asigură lichiditatea necesară finanțării economiei și pentru că finanțează în continuare și cheltuielile statului. În egală măsură ele trebuie să-și mențină prudența.
► România are o serie întreagă de avantaje începând cu structura de internet care a susținut remote working. Ceea ce este foarte important este colaborarea și relațiile de parteneriat pentru a găsi soluții de a susține atât băncile, cât și companiile și consumatorii în noile circumstanțe. Este nevoie de colaborare la toate nivelurile, începând cu factorul politic, legislativ.
► Sunt câteva riscuri severe. Unul dintre ele este creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, cum este și economia noastră. Un alt risc sever este deteriorarea echilibrului macroeconomic la nivelul României, din perspectiva costului de finanțare a deficitului bugetar. Al treilea element de impact, calificat ca un risc ridicat, este practic cadrul legislativ incert și impredictibilitatea în domeniul financiar bancar.
► Initiațivele legislative care ne preocupă cel mai mult și pe care le vedem revenind în atenție sunt pachetul de legi Zamfir.
► Am avut ordonanța de urgență care a suspendat rambursarea ratelor către bănci, astfel s-a asigurat o stabilitate pentru companii și consumatori, în schimb lucrurile acestea nu rezolvă complet problema.
► Suntem într-o situație în care creditul comercial este de 3 ori mai mare decât creditul bancar. Acolo nu s-a luat niciun fel de măsură.
Mihaela Bîtu,
CEO ING Bank
► Dorim să continuăm această creștere frumoasă. Nu cota de piață este un obiectiv pentru noi, ci să ne dezvoltăm din perspectiva clienților și angajaților. Suntem adepții hotărâți ai digitalizării. Am fost mai bine pregătiți, pentru că noi am îmbrățișat cu ani înainte această filosofie.
► Vrem să fim o bancă ce aduce prospețime, servicii inovatoare, servicii digitale, servicii impresionante pentru clienți, experiențe cu accent pus pe clienți și pe angajați.
► Nu avem în acest moment diferențieri majore în finanțarea anumitor sectoare. Nu ne retragem din niciun segment. Dar suntem o bancă mai prudentă ca altele. Suntem mai puțin expuși la anumite sectoare economice mai volatile în perioade de crize. Noi nu avem a schimba nimic. Suntem aproape de client și în perioade bune și în cele dificile.
► În urma declanșării pandemiei cererea de creditare a suferit o restrângere. A fost un recul al cererii de credite. Nu se pune problema de a nu credita și în afara schemelor de garantare. Dar și clienții au o abordare mai prudentă, ceea ce este foarte bine și foarte sănătos. În următoarele luni se va cristaliza situația economică.
► La nivelul cererii de credite ipotecare vedem semnale încurajatoare în ultimele săptămâni. Deja se vede o revigorare a cererii. În lunile de carantină am văzut o scădere semnificativă, de 25% față de perioada ante-COVID. Acum, însă, cererea și-a revenit. Avem la ING și oferta cu credite ipotecare cu dobândă fixă pe 7 ani. Vedem o revenire a creditelor ipotecare chiar încurajatoare.
► Pe palierul de finanțări de birouri ING Bank nu are în prezent finanțări în discuție. Munca de la distanță va avea o consecință la finanțările de birouri. Cererea era foarte mare, dar rămâne de văzut unde se va așeza acest echilibru. Există și o inerție pe imobiliare.
Mircea Busuioceanu,
vicepreședinte Raiffeisen Bank
► Estimările mele optimiste indică o revenire a economiei în 2022.
► În mod paradoxal, planificăm un apetit de risc de credit în creștere, dar distribuirea acestui apetit între clienți și sectoare economice s-a schimbat.
► La persoane fizice, am venit cu elemente suplimentare pentru a evalua sustenabilitatea veniturilor, iar la companii am introdus instrumente de forecasting, pentru că trecutul firmei nu te ajută prea mult acum.
► Vom vedea creșterea apetitului de risc, dar cu o valoare diferită pe portofolii și segmente. La companii vor fi două aspecte: solvabilitatea și reziliența companiei, capacitatea de a genera previziuni rezonabile.
► Scopul creditării va fi foarte important și ne dorim foarte mult să finanțăm investiții.
► În plus, vom aloca capital pentru a răspunde oportunităților care pot să apară, legate de absorbiția unor programe europene, rearanjarea lanțurilor de distribuție internaționale, expansiunea regională a unor jucători locali, concentrarea piețelor.
► Cred că vom trece mai bine și mai repede peste această criză decât la criza trecută. Aceasta nu este neapărat o criză financiară. Există mai multă experiență în a gestiona stocul de credite neperformante și cred că băncile sunt mai bine echipate azi, atât la politici interne, cât și la cunoaștere pentru a gestiona aceste situații dificile.
► Îngrijorarea se îndreaptă spre sectoarele economice care au un profil de revenire mai lung, cum este zona de hoteluri, anumite componente din lanțuri de aprovizionare a industriei auto, din industria de real estate, servicii conexe industriei petrolului. Dar este încă devreme, încă lucrăm cu scenarii și încă un trimestru vom lucra cu scenarii.
Bogdan Neacșu,
CEO, CEC Bank
► Suntem pe o strategie de creștere a cotei de piață spre locul 5, în câțiva ani. Înseamnă să ne adaptăm la situațiile care vor veni.
► Planul nostru este să continuăm finanțarea, acesta fiind rolul unei bănci. Avem trei luni de când a început criza și am finanțat 250 mil. euro în ultimele trei luni. Vrem să menținem acest ritm și în viitor.
► Solvabilitatea băncii și a sistemului este undeva peste 20%, un nivel satisfăcător. Avem de asemenea o lichiditate satisfăcătoare. Avem ingredientele ca să ne putem asuma riscuri. Dar este foarte greu să spunem cât de mari sau mici. Trebuie un risc care poate fi acomodat de situația băncii și a sistemului.
► Vedem programe guvernamentale care vor să ajute economia și trebuie să înțelegem direcția și să mergem împreună pentru a ajuta la revenirea economiei. E nevoie de coerență din partea tuturor actorilor.
► Există suficient business în România. Cererea de credite a scăzut mai mult decât în orice altă perioadă, dar există încă suficient business, pe agribusiness, pharma, infrastructură, există proiecte care pot fi finanțate.
► Suntem într-o cursă de îmbunătățire permanentă a creditării ipotecare, mai ales că observăm o scădere a marjelor de dobândă, un lucru normal.
► Nu încurajăm scăderea dobânzilor la economii. Depozitele populației trebuie retribuite măcar la nivelul inflației.
► Provocarea principală este să ne adaptăm la niște condiții care vin fără manual. Trebuie să ne menținem capacitatea de a ne adapta la condițiile ce pot să mai apară.
Daniela Iliescu,
CEO, Patria Bank
► Oportunități se văd atât la persoane fizice, cât și la companii. Apetitul de creștere al băncii este asociat și cu un apetit de risc poate un pic mai ridicat decât media sectorului bancar. Avem un know-how foarte bun în gestionarea riscurilor.
► Ne bazăm creșterea mai ales pe companiile micro, dar și pe cele din sectorul agricol, alimentar și conexe, dar și pe persoane fizice.
► Prima reacție majoră observată, în prima lună de izolare, a fost reducerea dramatică a cererii pentru creditare. Mai ales la nivelul companiilor mici, a persoanelor fizice. Partea bună este că această primă reacție de înghețare s-a diluat destul de repede și din mai am văzut chiar o revenire semnificativă și ne apropiem de volumele noi de activitate și de finanțare anterioare pandemiei.
► Avem parteneriate pe temen lung, cum este cel cu Fondul European de Investiții, care oferă garanții pentru credite și microcredite. Am anunțat recent un nou plafon de 300 mil. lei.
► Inițiativele guvernamentale care sprijină creditarea au un rol foarte important în relansarea economică. Suntem parte din IMM Invest, am primit solicitări pentru plafoane de peste cinci ori mai mari decât cele alocate.
► Vedem reluarea investițiilor, a proiectelor tehnologice, a planurilor de extindere a activității.
► Nivelul de șomaj este destul de ridicat față de perioada anterioară, există sectoare destul de afectate, HORECA, retail, transport, și dacă se ajunge la un nou lockdown impactul va fi mai dramatic decât până acum. Sunt elemente care au potențial impact negativ pe termen scurt și mediu asupra bilanțului bancar.
Luminița Runcan,
director adjunct
Banca Transilvania
► Ne așteptăm la o creștere a nivelului de neperformanță în această perioadă. Nu știm foarte bine să estimăm unde va ajunge acest nivel. Pentru că Banca Transilvania este foarte bine capitalizată, credem că putem să facem față unui val de neperformanță ce va să vină. Suntem aproape de clienți când apar primele semne de dificultate financiară și atenți astfel încât să trecem împreună peste evenimentul acesta.
► Banca Transilvania a ajustat politica de risc cu care lucrează în manieră tridimensională, rămânând o bancă cu obiectiv ferm de susținere a economiei, urmărind parteneriatul cu clienții, precum și soliditatea financiară a băncii.
► Ne bucură faptul că în condiții de pandemie am reușit să trecem o parte din activitate pe digital. Este un lucru bun care simplifică și asigură continuarea activității cu clienții. Noi vrem să continuăm digitalizarea în relația cu clienții, simplitatea interacțiunii cu ei. Ne-am bucura dacă interacțiunea digitală va ajunge și la interacțiune între instituții publice și operatorii economici, am reuși să facem multe dintre fluxurile noastre complet digitalizate.
Dan Sandu,
CEO Intesa Sanpaolo Group România
► Băncile sunt într-o situație mult mai bună față de crizele anterioare. Acum suntem mult mai maturi ca piață și sistem bancar, foarte bine capitalizați. Criza anterioară s-a resimțit foarte tare, acum nu văd acest lucru. Cred că suntem pregătiți să trecem peste criza aceasta.
► În partea de retail suntem în momentul în care ne construim strategia care este centrată către zona digitală. Platforma noastră de banking la nivelul diviziei de grup este foarte sofisticată și bine dezvoltată, iar strategia este să implementăm cât de repede putem în banca din România.
► Noi am reușit să ne adaptăm foarte repede la situația de criză și din perspectiva faptului că în Italia colegii noștri văzuseră ce se întâmpla și au reacționat foarte bine. La începutul primelor semne de la sfârșitul lui februarie eram pregătiți cu un plan de contingență. Am trecut cu bine peste valul inițial de pandemie și suntem în control și în acest moment.
► Din punctul de vedere al tranzacțiilor și creditării, în prima parte a crizei am avut o restrângere semnificativă a tranzacțiilor, dar ulterior am văzut și am aprobat finanțări atât pentru companii mari românești cât și pentru multinaționale.
► Suntem la un nivel surprinzător de dinamic. La nivelul IMM-urilor avem multe tranzacții aprobate, dar mare parte a tranzacțiilor sunt pe IMM Invest.
► Nu avem un plan propriu-zis pentru pandemie, ci obligația față de acționari pentru a fi foarte atenți în gestionarea capitalului și lichidității.
Dimitrios Goranitis,
partener servicii de risc și reglementare, Deloitte România
► Eu cred că per total băncile europene nu și-au dat seama de impactul pandemiei încă. Am văzut o creștere rapidă a provizioanelor din partea băncilor din SUA și Marea Britanie, dar nu am văzut același lucru și la băncile europene.
► Cred că în Europa, provizioanele suplimentare, nivelul creditelor neperformante și capitalul băncilor vor fi definite în funcție de cât de bine aliniate vor fi inițiativele statului cu perspectivele autorităților de reglementare.
► Pe de o parte, avem moratoriile emise de guverne pentru a ajuta economia, iar pe partea cealaltă avem autoritatea de reglementare care are o abordare orientată pe termen scurt, prin care le dă băncilor puțină eliberare pentru 3 sau 6 luni, dar nu se uită pe termen lung la acest tip de finanțare specială și cum va afecta economia reală.
► Există o ezitare din partea băncilor privind susținerea economiei reale pentru că nu știu intenția autorității de reglementare pe termen lung.
► Ce știm este că băncile sunt mult mai bine capitalizate și că politicile și calitatea activelor sunt mult mai bune decât erau acum 10 ani. Ce nu știm este că nu putem analiza impactul crizei financiare pentru că nu putem analiza încă impactul crizei sanitare.
► De această dată este diferit. La criza precedentă aveam o criză de capital, iar acum avem o criză de lichiditate.
► Eu cred că vom avea o creștere semnificativă a creditelor neperformante. IMM-urile vor contribui semnificativ la creditele neperformante pentru că nu este o măsurare a lichidității pentru ele, iar nevoile lor sunt destul de urgente. Cu siguranță văd o creștere și s-ar putea să ajungem la peste 10% credite neperformante în sistemul bancar.
► BNR și-a anunțat deja strategia și încearcă să vadă cum se descurcă băncile.
0 comments :
Trimiteți un comentariu