Economia Europei dă semne de vindecare după plonjonul dramatic care a avut loc în trimestrul II

Europa pășește în trimestrul trei cu date economice mai încurajatoare după ce trimestrul al doilea i-a adus un declin is­toric, economia zonei euro con­tractându-se cu 12,1% față de tri­mes­trul anterior, cel mai puternic declin din 1995, când au început măsurătorile.

Activitatea manufacturieră din zona euro a înregistrat creștere pentru prima dată de la începutul anului 2019 luna trecută, cererea revenindu-și după relaxarea în continuare a restricțiilor impuse pentru stăvilirea pandemiei, scrie Reuters.

Indicatorul PMI al IHS Markit a urcat la 51,8 în iulie de la 47,4 în iunie, depășind pentru prima dată din ianuarie 2019 pragul de 50 de puncte care separă creșterea de declin.

„Fabricile zonei euro au raportat un început de trimestru trei pozitiv, producția avansând în cel mai rapid ritm din ultimii peste doi ani, alimentată de o creștere încurajatoare a cererii“, notează Chris Williamson, economist-șef IHS Markit.

„Creșterea comenzilor noi a depășit de fapt producția, sugerând că august ar urma să aducă noi creșteri de producție. Situația locurilor de muncă rămâne însă un risc major, aceasta urmând să joace probabil un rol cheie în redresarea economiei. Creșterea șomajului, nesiguranța locului de muncă, al doilea val de infectări și menținerea măsurilor de distanțare socială vor restrânge în mod inevitabil redresarea“, avertizează Williamson.

Spania, a patra economie ca mărime a zonei euro, a raportat cea mai solidă performanță, înregistrând cel mai ridicat nivel al indicatorului din ultimii peste doi ani. Creșteri mai lente, dar solide, au mai fost consemnate în Franța și Austria, în timp ce Germania și Italia au înregistrat o creștere mai modestă, potrivit The Guardian.

„Disponibilizările dramatice implementate de fabrici sunt semn că activitatea și cererea se mențin sub nivelurile de dinaintea pandemiei și reprezintă un obstacol cheie în calea oricărei redresări“, arată Phil Smith, economist în cadrul IHS Markit, cu privire la evoluția din Germania, cea mai mare economie a zonei euro.

„Totuși, în condițiile creșterii semnificative a comenzilor în iulie, perspectivele pentru producție par pozitive, iar sectorul manufacturier este pe cale să aibă o contribuție solidă la o așteptată redresare tehnică a economiei în trimestrul trei“.

În spatele cifrelor sumbre anunțate la sfârșitul săptămânii trecute, existau deja unele semne încurajatoare privind revenirea economiei europene, potrivit The New York Times.

Germania raporta o scădere a numărului de șomeri, sondajele găseau dovezi de încredere în creștere pe fondul avansului producției fabricilor, în timp ce moneda unică europeană a continuat să se întărească în raport cu dolarul american.

Euforia resimțită în legătură cu aprecierea euro este însă temperată acum de un sentiment de prudență privind efectele secundare care ar putea apărea pe fondul raliului rapid al monedei, scrie Reuters.

Euro s-a apreciat cu 11% în raport cu dolarul din luna mai, beneficiind de pe urma slăbiciunii monedei americane și planul decisiv al Europei privind stimulentele comune menite să combată efectele pandemiei. Iulie a marcat cea mai solidă performanță lunară a monedei unice europene dintr-un deceniu.

Unii analiști avertizează însă că euro avansează prea mult, prea rapid. Pe lângă faptul că aprecierea acestuia afectează exporturile, Banca Centrală Europeană nu vrea ca avansul euro să-i complice lupta împotriva deflației.

Investitorii în acțiuni au revenit în forță pe piețele bursiere euro­pe­ne în ultimele luni, însă cursul de schimb poate afecta de ase­­menea câș­tigurile companiilor, din mo­ment ce peste jumătate din com­­pa­ni­ile din zona euro gene­rează ve­ni­turi din afara blocului.

Avansul euro se datorează în parte și reacției de succes Europei în fața pandemiei comparativ cu cea din SUA. Statele Unite au cheltuit mai mult decât Europa pe programe menite să limiteze impactul economic al pandemiei, însă de mare parte din aceste cheltuieli au beneficiat investitorii.

Experiența Europei în schimb a adus la suprafață avantajele programelor sale mai generoase de beneficii sociale, scrie The New York Times.

Situația mai promițătoare din Europa nu este nicidecum sigură, însă deocamdată momentul de încredere al continentului este palpabil, în special în cazul Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro.

Franța, a doua economie ca mărime a Europei, a fost la rândul ei întărită de cheltuielile guvernamentale agresive. În trimestrul doi, economia țării s-a contractat cu aproape 14%, însă serviciile, activitatea industrială și cheltuielile consumatorilor au dat toate semne de îmbunătățire. Banca centrală franceză, care anticipase inițial un declin de 10% al economiei pe acest an, a anunțat recent că se așteaptă la o scădere mai puțin abruptă.

În Spania, însă, semnele de redresare sunt puține. Țara a renunțat oficial la starea de urgență pe 21 iunie, dar de atunci se confruntă cu o revenire a îmbolnăvirilor. Impactul economic este înrăutățit de decizia britanicilor de a impune carantină de două săptămâni celor care se întorc din această țară. Turismul reprezintă 12% din economia spaniolă.

Turismul reprezintă o parte însemnată și din PIB-ul Italiei. Banca centrală a țării se așteaptă ca economia să se contracte cu aproape 10% în acest an.

Dar exporturile țării au urcat cu mai mult de o treime în mai comparativ cu luna anterioară. Acestea s-au menținut sub nivelul de dinaintea pandemiei, dar la un nivel similar cu cel din Germania și America, potrivit Confindustria, o asociație din sectorul de comerț al Italiei.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu