Un spital de campanie de la Rusia, ajutoare umanitare de la SUA, experți în răspuns de urgență din Franța, o ofertă pentru reconstrucția portului distrus din Beirut din partea Chinei, pansamente pentru rănile națiunii de la Turcia.Ajutoarele inundă Libanul după explozia imensă din portul capitalei țării. Însă generozitatea ar putea masca o luptă pentru influență între inamicii Occidentului pentru o țară sfâșiată de o criză economică și care se zbate în haos.
Președintele Franței Emmanuel Macron s-a deplasat ieri la Beirut pentru a aduce „mesajul fraternității și solidarității francezilor“ după explozia ucigătoare din portul orașului. Președintele francez este primul șef de stat care călătorește în Liban după dezastrul de marți.
Consilierii săi au declarat că acesta va cere schimbări majore pentru construirea unui „nou Liban“, scrie Reuters. Atenția specială a administrației de la Paris amintește că Libanul a fost un protectorat francez care încă mai are legături culturale puternice cu Franța.
Și că Macron încearcă să facă din Franța un jucător puternic pe scena geopolitică internațională. Presa franceză arată încă că planurile pacificatoare ale lui Macron pentru Africa s-au împotmolit. Libia, devenit teren de bătaie între Rusia și Turcia, este un exemplu.
De la Franța la Germania și Danemarca și de la SUA la Canada și Australia, statele occidentale oferă ajutor pe bandă rulantă pentru bandajarea rănilor Beirutului, însă Libanul are nevoie de injecții masive de cash pentru a se reface și reveni la viață, scrie ziarul britanic The Telegraph. Având în vedere semiparalizia economică și socială provocată de pandemia de Covid-19, pare puțin probabil ca un plan Marshall pentru această țară să poată fi pus în practică în viitorul apropiat.
Dacă statele vestice nu vin cu banii, atunci rivalele lor Rusia și China vor încerca să umple vidul de influență. Și sunt bine plasate și motivate pentru a face acest lucru.
Kremlinul trebuie să mențină deschisă autostrada care pleacă din Damasc și trece pe lângă Beirut, aceasta fiind o rută vitală spre Mediterana pentru unul dintre aliații săi, președintele sirian Bashar al-Assad.
La rândul său, Beijingul, în ultimii ani, s-a făcut stăpân pe porturi mediteraneene ca parte a proiectului său Belt-and-Road prin care deschide drumuri spre inima Europei pentru exporturile sale. China a manifestat deja interes pentru a ajuta la reconstruirea portului din Beirut.
Mai mult, Rusia și China au acționat din ce în ce mai coordonat, nu în ultimul rând în ceea ce privește Siria, pentru a bloca politica occidentală.
Dacă Libanul se prăbușește în tipul de haos care afectează acum Libia, acest lucru îi va oferi lui Xi și lui Putin, liderii de la Beijing și Kremlin, oportunitatea perfectă de a provoca și mai multe probleme rivaliilor occidentali.
Revista Foreign Policy descrie Libanul ca fiind unul dintre cele mai occidentalizate avanposturi din Orientul Mijlociu și atrăgea atenția luna trecută că această țară, distrusă economic și social de o criză teribilă și cu puține șanse ca Vestul și statele arabe bogate să o ajute fără un angajament clar pentru reforme, va fi împinsă de guvernul său spre est. Banii ieftini ai Chinei i-ar aduce alinare.
Însă ajutorul Beijingului riscă să îndepărteze Libanul de SUA, care au sugerat că o astfel de legătură ar putea distruge relațiile libano-americane. Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, mișcare politică și militară șiită sprijinită de Iran care domină în Liban, a declarat în această vară că Libanul trebuie „să privească“ spre est, la China, pentru salvarea sa în aceste vremuri de criză.
O traducere a acestui mesaj ar fi că Libanul nu trebuie să apeleze la FMI. China este însă gata să devină salvatorul Libanului, o țară mică plasată strategic la răscrucea dintre Asia și Europa. „Reorientarea noastră către China este foarte serioasă, dar nu ne întoarcem cu spatele la Occident“, a declarat un oficial ministerial pentru The Associated Press. „Trecem prin circumstanțe extraordinare și salutăm pe oricine ne va ajuta“, a adăugat acesta.
El a explicat că Beijingul s-a oferit să ajute la scoaterea țării din criza de energie electrică care durează deja de decenii prin companiile sale de stat.
În plus, China s-a oferit să construiască centrale electrice, un tunel care traversează munți pentru a scurta ruta Beirut - estul văii Bekaa și o cale ferată de-a lungul coastei Libanului.
Deschiderea către Beijing vine în condițiile în care Hezbollah și aliații săi dau din ce în ce mai mult vina pe SUA pentru criza din Liban. Ei acuză Washingtonul că au impus un „asediu financiar“ asupra țării. SUA și unele țări arabe consideră Hezbollahul ca fiind o organizație teroristă. Foreign Policy avertizează că prin politicile sale, Washingtonul împinge Libanul în brațele Iranului.
Și Le Monde scrie că în spatele promisiunilor de ajutor pentru Liban se întrevăd rivalitățile dintre adversarii regionali. Publicația franceză atrage atenția că președintele american Donald Trump a descris de două ori catastrofa din Beirut ca fiind „un atac cu bombă“, deși autoritățile libaneze confirmaseră ipoteza unei explozii accidentale. Le Monde a remarcat și că dezastrul din capital libaneză urmat de declarațiile nefericite ale lui Trump survine în momentul în care Libanul se găsește într-un context de securitate tensionat cu incidente de frontieră în sudul țării între Israel și Hezbollah. Autoritățile israeliene s-au simțit obligate să precizeze imediat după explozie că „nu au nimic de a face cu acest incident“. Israelul și Libanul sunt oficial încă în război. Qatar, ostil Arabiei Saudite care sprijină tabăra sunită libaneză, a promis spitale de campanie. Iranul s-a declarat și el „gata să ajute“. „Puterile regionale adverse care sunt direct implicate în raporturile de forțe interne din Liban nu au ezitat nici ele să-și exprime disponibilitatea“, notează Le Monde.
În concluzie, Le Monde scrie: „Coordonarea ajutoarelor promise și trimise de țări ostile una față de cealaltă și care au interese contrare în această țară deja supusă unor influențe străine va fi o provocare majoră. Pentru libanezi, riscul este ca această competiție care deja le subminează sistemul confesional să se resfrângă și asupra ajutoarelor. Aceasta în detrimentul unei societăți epuizate de ingerințele externe.“
Israelul n-are de-a face
Libanul se găsește într-un context de securitate tensionat cu incidente de frontieră în sudul țării între Israel și Hezbollah. Autoritățile israeliene s-au simțit obligate să precizeze imediat după explozie că „nu au nimic de a face cu acest incident“. Israelul și Libanul sunt oficial încă în război.
0 comments :
Trimiteți un comentariu