Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, se confruntă cu proteste masive și are dispute cu Rusia, în contextul în care încearcă să obțină un nou mandat, comentează cotidianul britanic The Guardian, observând că liderul autoritarist de la Minsk este supus unor presiuni fără precedent."Aleksandr Lukașenko este supus unor presiuni mai mari ca niciodată. În ultima săptămână, în Belarus au avut loc scene uimitoare: un miting al opoziției considerat cel mai mare de după destrămarea URSS; în plus, 33 de mercenari ruși care ar fi fost trimiși să destabilieze țara au fost arestați; iar Lukașenko a recunoscut că este infectat cu noul coronavirus, după câteva luni în care a minimizat epidemia", comentează cotidianul The Guardian într-un articol intitulat "Este acesta începutul sfârșitului pentru «ultimul dictator al Europei»? / Aleksandr Lukașenko, liderul din Belarus, este vizat de amenințări din toate părțile, în contextul în care națiunea decide dacă îi oferă al șaselea mandat de președinte".
Este foarte probabil ca președintele Lukașenko, aflat la putere de 25 de ani, să revendice victoria în scrutinul din 9 august și să rămână la putere. "Dar este în defensivă, confruntându-se cu o opoziție energizată pe fondul disputelor dure cu Rusia, din cauza integrării economice, și cu Occidentul, din cauza situației drepturilor omului. Este cel mai dificil moment al carierei sale", observă The Guardian.
"Pentru prima dată, Aleksandr Lukașenko luptă într-un război pe trei fronturi. Nu știe spre ce să se îndrepte", afirmă Alexander Feduta, un analist politic care a fost consilier al liderului belarus în anii 1990.
Chiar dacă va obține o nouă victorie electorală, actualele lupte îl vor însoți pe Lukașenko în al șaselea mandat prezidențial.
În ultimele zile, liderul regimului de la Minsk a vizitat baze militare și ale forțelor de ordine publică, cerându-le autorităților să nu permită proteste de stradă. Mesajul adresat opoziției a fost clar: să se gândească de două ori înainte de a contesta rezultatul scrutinului prezidențial. Totuși, tacticile de intimidare nu par să fi oprit mitingurile opoziției.
"Acțiunile au rolul de a speria cetățenii pentru a nu mai protesta. Dar, cu cât încearcă mai mult să îi sperie, cu atât efectul este invers. Acum, încearcă să convingă pe toată lumea că se va ordona deschiderea focului. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, va fi slăbit. Dar, dacă vor fi trase focuri de armă, va urma moartea sa politică", apreciază Alexander Feduta.
Protestele de contestare a rezultatului scrutinului prezidențial par inevitabile. Svetlana Tihanovskaia, candidata opoziției unite, a declarat că nu va face apel la organizarea de proteste, dar va participa la demonstrații dacă vor izbucni.
0 comments :
Trimiteți un comentariu