Decalogul unui mic antreprenor: Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul. Să rămânem atenți. Să vorbim sincer și deschis cu echipa. Să fim creativi și să pivotăm rapid atunci când se arată posibilități. Să fim optimiști. Să avem încredere. Să fim îndrăzneți. Să știm la ce să renunțăm. Să fim recunoscători. Să ne agățăm de orice ni se oferă.Energia, determinarea și pasiunea nu mai erau de ajuns pentru micii antreprenori în contextul pandemiei de Covid-19. Mulți nu le mai dădeau nicio șansă, erau primii care urmau să fie măturați de puternicul val al crizei. Primii care ar fi depus armele, ar fi abandonat proiectele și s-ar fi retras în liniște pentru a o lua din nou de la capăt când pandemia se va fi încheiat. În fond ce aveau de pierdut? Unu, două locuri de muncă, vânzări de câteva zeci, poate sute de mii de lei, investiții susținute în mare parte din economiile proprii sau din mici credite, chiar de nevoi personale. Abandonau acum și o luau iar de la capăt. Unii mai făcuseră asta deja. Dar nu. Mulți dintre ei s-au ambiționat, au căutat soluții, au strâns din dinți și au reușit.
„Ne-am agățat de orice ni se oferea: păsuiri de la furnizori, sprijin și înțelegere de la proprietarii spațiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înțelegerea părinților, sprijinul lor și păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituțiilor de finanțare care ne-au întins o mână. Am căutat competiții și granturi la care să participăm. Am crezut că putem câștiga o competiție cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minților Creative susținut de Unicredit și am țintit din prima premiul cel mare”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educației din București, care a adunat peste 4.500 de participanți în cinci ani.
Grant de la UniCredit, o finanțare de la Raiffeisen obținută în plină pandemie, susținere din partea Fundației Erste și a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania și ING – așa a reușit Eematico, un mic business din educație să stea în picioare și să aibă pe lista de finanțatori poate mai multe bănci decât reușește să atragă cu business mare.
Eematico este doar unul dintre multele proiecte pornite de la zero în ultimii ani în România care s-a repoziționat în contextul crizei economice provocate de criza sanitară. De ce este importantă rezistența lor? A micilor afaceri? Care e rolul lor în economia mare?
Afacerile mici din România, microîntreprinderile, firme cu cel mult 9 angajați și maximum 2 mil. euro vânzări, reprezintă 12% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, dar 30% din profitul net raportat de firmele de pe piața locală.
Cu afaceri de 203,6 miliarde de lei (43 miliarde de euro) în 2019, ultimul an pentru care există date publice consolidate la Registrul Comerțului, microîntreprinderile au cel mai redus impact la nivel de cifră de afaceri în economie, dar profitul net de peste 43 miliarde de lei (9 miliarde de euro) generat de aceste firme le situează pe locul doi în economie după firmele mari. Spre comparație, firmele mijlocii au afaceri cu 65% mai mari decât microîntreprinderile, dar un profit net total la jumătate față de cel al micilor antreprenori, arată o analiză pe baza datelor de la Registrul Comerțului.
Cifra de afaceri a microîntreprinderilor s-a majorat cu 9% în 2019 față de 2018, iar în ultimul deceniu același indicator a crescut cu 60%. Profitul net al acestor firme a avansat cu 16% în ultimul an și cu peste 200% în ultimul deceniu, avans care a determinat ca micile afaceri să contribuie cu aproape o treime la profitul net total raportat de firmele din România.
În statistici ele sunt microîntreprinderi, cea mai numeroasă „clasă” din businessul românesc - 90% din total. Noi le spunem Afaceri de la zero. În mai 2019, Ziarul Financiar și Banca Transilvania au pornit un proiect dedicat micilor antreprenori, celor care au pornit de la zero, celor care și-au riscat economiile pentru a investi în afaceri mici, celor care au renunțat la joburi în multinaționale pentru a deveni antreprenori, celor care nu au fost niciodată angajați, dar au știut de la început că au o idee, un produs sau un serviciu cu care vor să ajungă la consumatori.
Prin numărul de locuri de muncă create, prin modelele de business pe care le aduc în economie, prin nișele pe care reușesc să le acopere, cele mai mici firme din România sunt un nucleu vital pentru business. Și ele reușesc să rămână în picioare.
„Viața unui start-up era oricum complicată și înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm și să găsim moduri noi de a face business și de a deservi nișa de piață pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuș pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parțial biodegradabile, din bambus.
Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educației, care a adunat peste 4.500 de participanți în cinci ani
8.000 de euro, valoarea unui grant de la UniCredit Bank câștigat de Eematico pentru dezvoltarea unei platforme online de învățare
"Să nu ne dăm în spate de la greu și să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susținut"
„Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul atunci când totul s-a închis sau am trecut prin situații limită. Să rămânem atenți și să înțelegem bine ce ni se întâmplă și care erau acele lucruri de care ne puteam agăța. Să vorbim sincer și deschis cu echipa de colaboratori, să găsim soluții împreună. Să fim creativi și să pivotăm rapid atunci când se arată posibilități - în acest mod am reușit să venim cu o soluție online inovativă într-un timp care ni s-ar fi părut oricând altcândva imposibil. Să fim optimiști. Să avem încredere în continuare în ideile noastre noi. Să fim îndrăzneți. Să credem. Să știm la ce să renunțăm: am vândut tot ce am putut vinde, am renunțat la spațiile în care am ținut cursuri
5 ani de zile, am redus echipa, nu înainte de a fi făcut tot ce ne-a stat în putință să îi ținem cât mai mult, în speranța că poate lucrurile se vor așeza din nou. Să fim recunoscatori”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educației, care a pornit de la ideea de a organiza cursuri de bricolaj pentru copii, prin joacă, un proiect care a adunat în cinci ani peste 4.500 de participanți.
Pentru Eematico 2020 „este de departe cea mai dificilă perioadă prin care am trecut”. În martie 2020, în numai o zi, proiectul de educație construit de Ion Neculai împreună cu alți parteneri s-a trezit fără nicio activitate în desfășurare în condițiile în care avea 35 de grupe în școli și grădinițe și încă nouă la centru. Și totuși proiectul a mers înainte, ghidat de ambiția fondatorilor, de copii și părinți care nu au renunțat la cursuri și tabere, dar și de partenerii din mediul de business.
„Ne-am agățat de orice ni se oferă: păsuiri de la furnizori, sprijin și înțelegere de la proprietarii spațiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înțelegerea părinților, sprijinul lor și păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituțiilor de finanțare care ne-au întins o mână (Fundatia Erste – n. red). Am căutat competiții și granturi la care să participăm. Am crezut că putem câștiga o competiție cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minților Creative susținut de Unicredit și am țintit din prima premiul cel mare.”
Grant de la UniCredit, o finanțare de la Raiffeisen obținută în plină pandemie, susținere din partea Fundației Erste și a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania și ING – așa a reușit Eematico, un mic business din educație să stea în picioare și să aibă pe lista de finanțatori poate mai multe bănci decât reușește să atragă cu business mare.În plină pandemie, Ion Neculai și Eematico au făcut pentru Fundația UiPath 160 de kituri de materiale de arhitectură și apoi 16 ateliere online cu 160 de copii din comunitățile sprijinite de ei. „Să nu ne dam în spate de la greu și să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susținut” – asta a învățat echipa Eematico în cel mai greu an de la înființare.
Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, de scutece din bambus pentru copii
Avem norocul să fim într-o nișă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piață premium, am încercat să înțeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce așteaptă ei de la un business mic, așa ca al meu.
„Viața unui start-up era oricum complicată și înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm și să găsim moduri noi de a face business și de a deservi nișa de piață pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuș pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parțial biodegradabile, din bambus.
Ea a lucrat șase ani pentru Procter & Gamble, gigantul american din segmentul bunurilor de larg consum nealimentare, iar timp de doi ani a avut în portofoliu brandul Pampers. Atunci și-a dezvoltat cunoștințele cu privire la domeniul scutecelor, ceea ce a impulsionat-o să creeze chiar ea un brand.
„Avem norocul să fim într-o nișă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piață premium, am încercat să înțeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce așteaptă ei de la un business mic, așa ca al meu. Mi-am dat seama că e mai important decât oricând suportul pe care îl acorzi clienților – livrare rapidă, plăți sigure, proceduri de retur ușoare și asistență oricând e nevoie.”
Așa că, pentru a supraviețui, s-a concentrat pe client și pe experiența lui. A adus produse noi în portofoliu, a reușit să reducă timpul de livrare la 24 de ore pentru 90% din comenzi și a continuat să livreze produse calitative.
„De asemenea, impactul pandemiei este considerabil atât în timpii de transport internațional, cât și în costurile aferente. Așa că am învățat să planific totul mult mai din timp și să las loc pentru neprevăzut. Sunt însă optimistă pentru viitor, voi continua lansările de produse noi și comunicarea deschisă cu consumatorii Zuluff”, spune Ana Voicu.
În timpul stării de urgență generate de pandemie, antreprenoarea a ales să aducă o gamă mai mare de produse pe site-ul ei, astfel că a devenit și distribuitor al unor jucării de dentiție din lemn de tei fabricate în România, dar și al unor haine moi, din materiale naturale, tot pentru copii.
Ioana Coca
cofondator al brandului de bere artizanală Oriel, cu venituri de 200.000 de lei în 2019, duble față de 2018
59
de microberării erau în România în 2019, un segment care a crescut de la zero în numai un deceniu. În 2020, în perioada ianuarie-august, au fost eliberate autorizații pentru alte 17 microberării, arată datele Asociației Berarii României
„Pentru o microberărie artizanală nu a fost cea mai fericită perioadă mai ales cu partea de HoReCa suspendată, dar am reușit să mergem înainte. Ne-a ajutat foarte mult magazinul online, în lockdown a fost singura sursă de venit și în martie chiar am avut cea mai bună lună în vânzările online”, spune Ioana Coca, cea care dezvoltă alături de Laurențiu Mândrilă brandul de bere artizanală Oriel.
Povestea microberăriei Oriel Beer din București a început în urmă cu zece ani, când Ioana Coca și asociatul său Laurențiu Mândrilă au descoperit berea artizanală și au încercat să creeze anumite rețete acasă și „dintr-o joacă“ au făcut 20 de litri de bere artizanală pentru ei și prieteni. Brandul Oriel a apărut pe piață șapte ani mai târziu, în decembrie 2017,
iar acum este prezent în
37 de localuri din țară și anul trecut veniturile s-au ridicat la 200.000 de lei, duble față de 2018.
Cum au supraviețuit ei? Muncind zi de zi pentru a onora comenzile plasate în magazinul online și pentru a livra berea acasă la consumatori.
„Lumea chiar stătea în casă și bea multă bere craft, în timp ce eu și Laurențiu ne ocupam de zor de pregătirea coletelor. Era un întreg proces pentru că aveam grijă la igienă, stăteam cu măsti, mănuși, dezinfectant etc. Noi nu am întrerupt deloc activitatea și am continuat producția în tot acest timp. Țin minte că stăteam cu declarațiile pe propria răspundere completate zilnic și chiar ne gândeam cum să explicăm poliției când ne oprea noaptea, pe stradă, că noi îmbuteliem manual
1.000 de sticle de bere și durează până după miezul nopții acest proces. Dar lockdown-ul s-a terminat destul de repede, acum lumea comandă mai puțin acasă, dar am avut noroc cu vremea bună și cu terasele care au comandat pe timpul verii”, completează Ioana Coca.
Citiți continuarea pe www.businessmagazin.ro
0 comments :
Trimiteți un comentariu