Investitorii scot bani din bursele americane de acțiuni și pariază pe companiile europene. Să fie acesta un semn că au încredere mai mare în revenirea economiilor Europei?O teorie a pieței spune că de obicei investitorii intuiesc traiectoria economiilor. Sunt precum câinele plimbat în lesă. Animalul merge înainte și de cele mai multe ori, după nenumărate plimbări, știe încotro vrea să-l ducă stăpânul său - economia. În ultimele săptămâni, unii investitori și-au retras o parte din bani din acțiunile companiilor listate pe bursele din SUA și au pariat în schimb pe acțiuni europene. Sunt analiști care interpretează indicatorii economici și evoluțiile pandemiei de pe ambele maluri ale Atlanticului în sensul că revenirea economică a Europei are fundații mai solide și perspective mai bune decât cele ale SUA, cea mai mare economie din lume. Dar, după cum arată Goldman Sachs, în criza actuală există o legătură directă între revenire și măsurile de protejare a sănătății. Unul dintre elementele cheie este purtarea obligatorie a măștii, ceea ce în SUA este mai greu de aplicat.
În ceea ce privește bursele, revista Fortune scrie că până și în timpul sprintului puternic din august, când Nasdaq și S&P500; atingeau noi înălțimi, investitorii vindeau acțiuni americane pentru a cumpăra în schimb titluri europene.
Potrivit Goldman Sachs, într-un interval de patru săptămâni încheiat pe 9 septembrie investitorii au retras 17,7 miliarde de dolari de pe bursele americane. În aceeași perioadă, ei au investit 1,5 miliarde de dolari în acțiuni listate pe bursele din UE (exceptând Marea Britanie). În ultima lună, indicele german DAX a înregistrat performanțe mai bune decât oricare dintre cei trei indici importanți din SUA. Fortune enumeră mai multe motive pentru care investitorii au pariat pe acțiunile europene. Pentru început, ei s-au speriat de ceea ce pare o supraevaluare a acțiunilor din sectorul american al tehnologiei. Apoi - și aici intervine povestea cu câinele - piețele cred că Europa a făcut o treabă mai bună decât SUA în a ține sub control pandemia, iar în aceste condiții revenirea zonei euro pare mai credibilă.
O analiză a Goldman Sachs scoate în evidență legătura directă dintre sănătatea publică și economie. Studiul, publicat pe 29 iunie, arată că introducerea obligativității purtării măștii de protecție la nivel național în SUA poate ajuta la prevenirea aplicării unor noi măsuri de lockdown care altfel ar putea tăia aproape 5% din PIB. Trump a respins o astfel de idee, în timp ce contracandidatul său în alegerile prezidențiale Joe Biden nu, notează Politico. Jan Hatzius, coautor al analizei, a precizat pentru Politico că rezultatele economice ale SUA începând cu iulie poartă amprenta relației dintre sănătatea publică și creștere. Astfel, ameliorarea situației economice corespunde creșterii proporției din populație supuse obligativității purtării măștii - de la 40% în iunie la 80% în prezent.
Economiile asiatice, unde purtarea măștii este regulă națională, cum ar fi China, Japonia și Coreea de Sud, au evitat scenariile de recesiune cele mai pesimiste. În Europa, după ce a devenit primul focar de COVID-19 din afara Chinei, Italia a impus obligativitatea purtării măștii și a reușit, de asemenea, să evite cele mai pesimiste scenarii de scădere a PIB, întrecând până la urmă ca evoluție economică Marea Britanie, care a întârziat introducerea unei astfel de obligativități.
Acum guvernul de la Londra înăsprește măsurile de evitare a propagării pandemiei. Măștile nu sunt singurul remediu european. Testarea riguroasă din Germania și sistemul de sănătate bine pregătit de acolo au făcut ca economia, cea mai mare a Europei, să fie mereu în fața celei a SUA și a celor ale vecinilor mari. De asemenea, cele mai recente date din sectorul privat german sugerează că Germania poate suporta recesiunea produsă de pandemie mai bune decât s-a anticipat. Decizia promptă a guvernului de la Berlin de a majora cheltuielile și acțiunile de sprijinire a economiei ale BCE par să fi amortizat impactul pandemiei, scrie Reuters.
Institutul ifo prognozează că economia se va contracta cu 5,2% anul acesta, față de o contracție de 6,7% cât estima anterior și scăderea de 7,1% anticipată de Bundesbank. Pentru 2021, ifo și-a redus estimarea de creștere de la 6,4% la 5,1%, dar chiar și așa economia germană se va apropia până la sfârșitul anului viitor de nivelurile de dinainte de criză. Însă BCE se așteaptă ca zona euro să aibă nevoie de încă un an pentru a recupera tot ce a pierdut.
Revista Foreign Policy scria la începutul acestei luni că „nemaifiind sclerotică, economia europeană își revine mai rapid decât cea a SUA“, sfidând istoria recentă. Foreign Policy apreciază că, deși crește numărul de cazuri de îmbolnăviri în țări precum Franța, Spania și Grecia, Europa nu va fi lovită de al doilea val al pandemiei cu aceeațși forță cu care vor fi lovite SUA.
Pentru America, 80 din 235 de economiști intervievați de National Association of Business Economics în august văd o probabilitate de 25% ca recesiunea să fie în formă de W, adică după actuala revenire va urma o nouă cădere. Unul dintre cele mai puternice semnale de avertizare este creșterea numărului de falimente în rândul companiilor americane în condițiile în care valurile de cash cu care guvernul a venit în sprijinul lor și al populației în aprilie și iulie își pierd energia. Acest lucru are efecte negative și asupra cheltuielilor de retail. Iar venirea vremii reci ar putea descuraja cheltuielile legate de turism. Pentru unii analiști, este clar că revenirea economică din al doilea trimestru s-a bazat aproape în totalitate pe ajutoarele acordate de stat. Iar noi ajutoare sunt blocate de disputele politice din Congres, în timp ce UE are deja un plan masiv de reconstrucție economică. Cu toate că acesta este departe de a putea fi pus rapid în practică, el oferă totuși încredere. Un mod de a ilustra șocul economic cu care se confruntă SUA este compararea numărului celor rămași fără loc de muncă acolo cu situația din zona euro, care are o populație de mărime apropiată cu cea americană. Astfel, peste 35 de milioane de americani au cerut ajutoare de șomaj între aprilie și iunie, față de doar 4,5 milioane de oameni în zona euro, potrivit Eurostat. Unul din motivele pentru care companiile europene n-au făcut disponibilizări în masă este că au plătit salariile a aproape 45 de milioane de angajați prin scheme de muncă cu program redus subvenționate de stat. O astfel de politică sugerează că guvernele europene vor acumula mai multă datorie decât SUA, însă pornesc în general cu datorii mai mici. Christine Lagarde, președinta BCE, rezumă cel mai bine situația în care se află economia europeană: revenirea este puternică, dar această „putere este foarte incertă, neuniformă și incompletă, depinzând mult de evoluția pandemiei și de succesul măsurilor de blocare a pandemiei“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu