Președintele Emmanuel Macron a promis că va reforma economia franceză și că va repune Franța pe harta geopolitică a lumii. Săptămâna trecută, odată cu anunțarea unui uriaș plan de relansare economică, liderul francez, un liberal convins, a surprins o lume întreagă anunțând reinventarea...planificării economice. Este vorba de o instituție cu însemnătate istorică cunoscută în est, dar și în Franța, ca „planul cincinal“.În 1946, când Franța se străduia să lase în urmă ororile războiului, Charles de Gaulle imagina „Planul“ pentru reconstruirea țării, amintește The Economist. Centrat pe tema „Modernizare sau decadență“, primul plan cincinal francez identifica șase industrii de bază pe care Franța urma să-și clădească o economie modernă: cărbunele, energia, oțelul, transportul, agricultura mecanizată și cimentul.
„Modernizarea“, spunea atunci Jean Monnet, primul comisar al Planului (și ulterior coarhitect al integrării europene), este o „stare de spirit“. Și a avut dreptate. Pentru francezi, Planul a fost în mare parte baza pentru cei 30 de ani de prosperitate - „cei 30 de ani de glorie“ - care au urmat.
Instituția de Birou al Planului nu a fost abolită oficial până în 2006, dar guvernul de la Paris nu a mai elaborat un plan cincinal de aproape 30 de ani. O struc-tură succesoare, cunoscută ca France Stratégie, abia dacă a menționat cuvântul „plan“. De la mijlocul anilor ‘80, forțele liberalizării și globalizării au transformat din ce în ce mai mult fosta instituție și accentul pe planificare într-o relicvă istorică ciudată. Aceasta până să apară Macron și războiul cu pandemia.
Pe 3 septembrie, guvernul francez a anunțat învierea mărețului „Plan“. Primul comisar general al instituției de planificare scoase din mormântul birocrației va fi François Bayrou, un aliat politic al președintelui. Centrist veteran, el a fost ministru al educației de trei ori, a fost candidat la președinție, este primarul orașului Pau și, mai important, liderul MoDem, un partid crucial pentru Macron pentru obținerea majorității în parlament. Bayrou, susținător fidel al președintelui (care zilele trecute l-a descris ca fiind „un european convins și un mare responsabil politic“), nu se va alătura guvernului, dar va raporta acestuia, notează Le Monde.
Planificarea de stat și dorința de autonomie în industriile strategice au o lungă istorie în Franța, datând în timp de la Jean-Baptiste Colbert, ministrul de finanțe al regelui Louis XIV - Regele Soare, probabil monarhul care a domnit cel mai mult într-o țară europeană și personaj emblematic al Erei Absolutismului (personajele lui Alexandre Dumas d’Artagnan si cei trei mușchetari au lucrat în serviciul acestui rege).
În vremuri mai recente, în timp ce ortodoxia liberală a început să domine la nivel global, planificarea a devenit o fixație a dirigiștilor francezi convinși, adesea spre dezaprobarea colegilor lor germani. Însă pandemia de COVID-19 a schimbat paradigma. Dezbaterile despre planificarea economică au depășit scena franceză. Astfel, penuria de măști de protecție a pus sub semnul îndoielii înțelepciunea ultimelor decenii de a face dependentă de lanțurile de aprovizionare globale industrii care pot deveni strategice cum este cea farma. Spitalele copleșite au întărit argumentul pentru a investi mai mult în sănătatea publică. Munca la domiciliu și teama de mulțime au resetat discuția despre geografie și despre ecologizarea orașului, la fel cum închiderea frontierelor a aruncat în haos industria turistică și cea aerospațială.
Scopul reînvierii planificării, spune Macron, este „să redescoperim sensul termenului lung“ și să ne asigurăm că guvernul nu înseamnă doar managementul crizelor. Spre ușurarea multora, Macron nu a readus planificarea pe cinci ani. În schimb, Bayrou va prezenta modul în care Franța ar trebui să se pregătească pentru 2030: cum să devină o economie cu emisii reduse de carbon, cum să investească în talentul potrivit pentru piața muncii de mâine și cum să consolideze industriile locale în întreaga țară.
„Planul francez nu a fost niciodată o planificare în stil sovietic“, spune Jean Pisani-Ferry, economist și fost șef al France Strategie. La începuturile sale, Planul se referea într-adevăr la investiții publice în drumuri, căi ferate, electricitate și telecomunicații. Dar s-a bazat, de asemenea, masiv pe firme din sectorul privat, precum și pe planificarea publică.
Incertitudinile lumii post-COVID-19, susțin apărătorii noului Plan, cer o nouă gândire. Jean Castex, premierul, a făcut clar că „nu revenim la planificarea din anii ‘50. Economia este mondializată, însă, în temporalitatea sa, se reduce în mare măsură la chestiuni financiare și de conjunctură“. Planificarea nu a devenit parte a noii ortodoxii, explică Pisani-Ferry; „Dar nu mai este un tabu.“ Rolul lui Bayrou va fi mai degrabă unul de reflecție decât de execuție. Bruno Le Maire, ministrul finanțelor, rămâne responsabilul cu cheltuielile publice. De aceea nu a fost o coincidență că premierul Castex a anunțat lansarea Planului în aceeași zi în care guvernul și-a prezentat noul pachet de stimulare de 100 miliarde euro. Cheltuielile se vor întinde pe o perioadă de doi ani, două cincimi din sumă provenind din noul fond de redresare al Uniunii Europene. O parte din strategie este pe termen scurt: menținerea afacerilor pe linia de plutire și protejarea locurilor de muncă în timpul recesiunii profunde. Economia franceză s-a prăbușit cu 13,8% în al doilea trimestru - mai puțin decât în Spania, dar mai mult decât în Germania „ și se estimează că se va contracta cu 11% anul acesta. Iar Castex și-a asumat „angajamentul absolut“ de a nu majora taxele.
Ideea este de a transforma criza într-o oportunitate de creștere și redirecționare a investițiilor publice. Pe de o parte, vor exista o mulțime de măsuri ecologice (izolarea clădirilor, investiții în energie din hidrogen și cercetare), precum și extinderea infrastructurii de internet de mare viteză. Pe de altă parte, Parisul va insista pe pregătirea și formarea profesională, în special pentru tineri. Mulțumită ajutorului guvernamental, consumatorii francezi au acumulat economii în timpul măsurilor de lockdown pentru că veniturile n-au avut, în general, de suferit. Speranța este că dacă încrederea revine, oamenii vor începe să cheltuiască.
Macron, un liberal centrist (președintele bogaților, cum l-au criticat vestele galbene), ales pe promisiunea că va „perturba“ Franța, spune că se folosește de contextul actual pentru a „accelera“ transformarea imaginată de el pentru Franța. Reformele, insistă președintele, vor fi reluate în cele din urmă. S-ar putea ca senzația de modă veche dată de Plan să fie deliberată: nu pentru că anunță o revenire la planurile cincinale, ci pentru că își propune să le spună francezilor că, în pofida pandemiei, guvernul este încă în control. „Filozofia mea“, a spus Macron, făcând referire la Monnet, este că „transformarea, modernizarea țării, nu poate fi oprită“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu