Economie, unitate, Brexit, sănătate, turcii, China și geopolitică, mediu, minorități, otrăvirea rusului Navalnîi – Ursula von der Leyen și-a prezentat planul de bătălie pentru Uniunea Europeană atingând unele dintre cele mai sensibile și complicate subiecte ale momentului în primul ei discurs despre Starea Uniunii.De remarcat, în comentariile sale, sunt apelul ca guvernele europene să nu retragă sprijinul fiscal pentru economie și să folosească oportunitățile create de pandemie pentru a aplica reforme de structură și să finalizeze uniunea bancară și pe cea a piețelor de capital. Ea propune și întărirea uniunii sănătății, promițând crearea unei agenții de cercetare biomedicală și un summit global. În plus, nemțoaica aflată la conducerea Comisiei Europene a spus că instituția sa „va avansa cu o propunere legislativă pentru stabilirea cadrului pentru salariile minime“ la nivelul UE.
De asemenea, de remarcat a fost și evitarea subiectului legării distribuirii fondurilor europene de respectarea statului de drept și a valorilor democratice europene, declarații care ar fi vizat direct partidele aflate la conducere în Ungaria și Polonia și ar fi arătat că executivul european ia serios în considerare direcțiile politice „iliberale“ spre care se îndreaptă aceste țări.
Șefa CE a spus totuși că înainte de sfârșitul lunii Comisia va adopta primul raport anual despre situația statului de drept în toate țările membre. „Vreau ca acesta să fie punctul de plecare, ca să ne asigurăm că nu mai există derapaje. Vrem să ne asigurăm că fondurile din bugetul nostru sunt protejate în fața corupției. Este un țel nenegociabil“. Rapoartele OLAF arată că statele est-europene sunt campioane europene la frauda cu fonduri europene.
Legat de planurile CE pentru salarii minime la nivel european, von der Leyen a spus că „pentru prea mulți oameni nu mai rentează să muncească. Salariile de dumping distrug demnitatea muncii, îi pedepsesc pe antreprenorii care plătesc salarii decente și distorsionează concurența loială pe piața unică“, scrie Reuters.
Chestiunea este delicată politic, astfel că CE nu încearcă să introducă un salariu minim unic sau să impună un singur sistem pentru stabilirea salariului minim în toate cele 27 de state ale UE. În schimb, executivul european vrea să se asigure că există un sistem de negociere colectivă pentru salarii, că diferitele sisteme naționale au criterii clare și stabile, că sindicatele și angajatorii sunt implicați în proces, că există doar câteva excepții și că vor exista mecanisme funcționale de monitorizare. „Promovez puternic negocierea colectivă, iar propunerea va respecta pe deplin posibilitățile diferitelor națiuni și tradițiile“, a spus von der Leyen. Salariile minime variază larg, de la 312 euro pe lună în Bulgaria (iulie 2020) la 2.142 de euro pe lună în Luxemburg.
O parte considerabilă din discurs a fost dedicată amenințărilor geopolitice și provocărilor externe cu care UE se confruntă în prezent. Von der Leyen a identificat China ca rival sistemic care promovează o formă de guvernare complet diferită și a spus că pandemia a demonstrat cât de fragilă este ordinea globală actuală, dar și cât de important este să fie asigurată cooperarea și să fie reformată actuala structură de putere în timp ce sunt menținute alianțele vechi. Aici, aluzia este la SUA și Marea Britanie. De aceea, primul președinte femeie al CE și-a reamintit dorința de a se renunța la regula unanimității Consiliului European în chestiunile de afaceri externe în favoarea votului majorității.
Astfel, UE va putea acționa mai rapid în vremuri de criză. De amintit aici este cum Cipru condiționează aprobarea de sancțiuni UE contra oficialilor bieloruși de extinderea sancțiunilor contra Turciei. O altă situație care merită menționată, deși nu ține de politica externă, este că Ungaria și Polonia s-au angajat să se protejeze reciproc folosind dreptul de veto când sunt votate decizii de sancționare a acestor state pentru nerespectarea statului de drept. Cipru și Grecia sunt la un pas de un conflict armat cu Turcia din cauza insistențelor Ankarei de a căuta petrol și gaze naturale în ape pe care primele țări le consideră ca fiind ale lor. De partea Ciprului și Greciei face presiuni puternice Franța. Legat de această situație dintre state partenere în NATO, von der Leyen a avertizat Turcia, „un vecin cu probleme“, să nu mai intimideze Grecia și Ciprul, spunând că Ankara este un partener important într-o problemă importantă cum este găzduirea refugiaților, dar „acest lucru nu justifică încercările de a-și intimida vecinii“. Marți, Turcia a extins operațiunile navei de prospectare Yavuz în ape din Mediterana pe care UE le recunoaște ca fiind ale Ciprului până pe 12 octombrie. Între timp, Grecia se înarmează cu tehnică militară franceză, iar Turcia își etalează forța armată din Mediterana. „Turcia va fi întotdeauna un vecin important, dar, deși suntem apropiați pe hartă, distanța dintre noi pare să crească“, a spus von der Leyen parlamentarilor europeni. Grecia și Ciprul pot conta pe Europa pentru „solidaritate deplină pentru protejarea drepturilor lor suverane legitime“. Ea a îndemnat statele europene să fie „curajoase“ în a contra Turcia, dar și Rusia. Von der Leyen a pus indirect sub semnul îndoielii necesitatea construirii gazoductului rusesc Nord Stream 2, important pentru politica energetică a cancelarului german Angela Merkel, cu care președinta CE se înțelege bine de altfel. Fostul ministru german al apărării a spus că ea consideră că este greșit a crede că protejarea unei conducte va îmbunătăți relațiile cu președintele rus Vladimir Putin, notează Bloomberg. După otrăvirea opozantului politic al lui Putin Alexei Navalnîi au crescut presiunile ca Merkel să dea un avertisment Rusiei renunțând la Nord Stream 2, care ar aduce gaze rusești direct în Germania ocolind Ucraina și Polonia.
În legătură cu alți vecini problematici, și anume statele din Balcanii de vest, von der Leyen a descris intențiile UE astfel: „Balcanii de vest sunt parte a Europei, nu doar o haltă pe Drumul Mătăsii“. De aceea, UE va lansa un pachet de redresare economică pentru regiune. Deși declarativ țările balcanice dau impresia că sunt pe drumul european, politic acestea sunt cum nu se poate mai departe de UE. Spre exemplu, Serbia este un aliat tradițional al Rusiei și îmbrățișează fără ascunzișuri China. Prin Drumul Mătăsii, președinta CE s-a referit la Inițiativa Belt and Road prin care Beijingul își extinde influența comercială, economică și politică. Von der Leyen a prezentat și planuri pentru restartarea economiei europene cu ceea ce este cunoscut ca „acordul nou verde“. Astfel, ea crede că UE trebuie să-și ridice semnificartiv țina de reducere a emisiilor de carbon la cel puțin 55% până în 2030 (față de 40% cât este prevăzut acum). Cel mai puternic oficial din aparatul birocratic al UE a sugerat că 30% din pachetul de 750 de miliarde de euro de recuperare din criza COVID-19 al UE ar trebui să fie finanțat prin obligațiuni verzi, instrumente financiare destinate sprijinirii de proiecte pro-mediu înconjurător. Germania este un pionier în emiterea de astfel de bonduri. „Aceste este momentul ca Europa să deschidă drumul“, a spus von der Leyen. Legat de Brexit, ea a avertizat Londra că UE nu va accepta modificarea sau nesocotirea unilaterală a acordului de retragere a Marii Britanii, așa cum face acum guvernul britanic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu