Slăbiciunile UE au permis ca Balcanii să devină o scenă de teatru geopolitic pentru SUA și electoral pentru Donald Trump

Știrea a fost publicată joi, 24 septembrie 2020, 02:57 în categoria

Slăbiciunile UE au permis ca Balcanii să devină o scenă de teatru geopolitic pentru SUA şi electoral pentru Donald Trump Dacă în august secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a condus o ofensivă a șarmului diplomatic și de business în state cheie din Europa Centrală și de Est, unele cu pu­ternice tendințe anti-Bruxelles, pentru apro­fun­darea alianțelor din regiune, luna aceasta a dezvăluit un interes uriaș al administrației lui Trump pentru Balcani, de asemenea o regiune unde UE nu mai are o putere prea mare.

Apoi, sunt bine cunoscute binecuvântarea pe care Do­nald Trump a dat-o Brexitului și relațiile bune din­tre președintele SUA și premierul britanic Boris Joh­nson, care ar trebui să scoată Marea Britanie din UE.

Astfel, SUA sub președintele Donald Trump pare că exploatează punctele vulnerabile ale Uniunii Europene. Însă reușita îi este limitată. Ofensivele din Balcani și din Europa Centrală și de Est vin în contextul în care alegerile pentru președinția SUA se apropie cu pași mari, iar Trump vrea să demonstreze alegătorilor de acasă că este un personaj important, că este cel care face jocurile pe scena geopolitică mondială. Poate de aici și afirmația lui Trump că „oprim genocidurile dintre Kosovo și Serbia. Se omoară unii pe alții de atâția ani. De acum nu se vor mai omorî“ făcută după ce i-a adus de-a stânga și de-a dreapta sa pe președintele Serbiei Alexander Vucic și pe premierul kosovar Avdullah Hoti la Casa Albă pentru a semna fiecare câte un acord.

În timp ce relațiile Americii cu Kosovo sunt cât se poate de bune, America fiind una din pricipalele forțe care au făcut presiuni pentru recunoașterea independenței acestuia după războiul cu Iugoslavia (entitate statală în care Serbia era forța dominantă), cele cu Serbia sunt mai mult decât problematice. Americanii sunt considerați chiar și astăzi inamici în Serbia. Presa sârbă scrie că și de această dată Serbia a rămas cu buza umflată: Belgradul s-a angajat să-și mute ambasada israeliană la Ierusalim, așa cum dorește Trump, însă Israelul a recunoscut independența Kosovo (Kosovo recunoscând în schimb independența Israelului), fostă provincie sârbă.

Strategia Casei Albe este de a aduce cele două părți mai aproape pe cale economică. De altfel, liderii balcanici au semnat în prezența lui Trump acorduri de normalizare economică. Acestea prevăd, printre altele, proiecte comune de infrastructură (legarea rețelei de cale ferată Belgrad-Pristina de un port important de la Marea Adriatică), transport și energie. În baza acordurilor, instituții de investiții americane au semnat contracte neangajante cu Serbia și Kosovo pentru construirea așa-numitei „Autostrăzi a Păcii“, care ar trebui să lege orașul sârbesc Nis de Pristina, capitala Kosovo.

În privința acestui proiect, Banca Europeană de Investiții s-a autosesizat rapid și a anunțat că este pregătită să finanțeze și ea autostrada, alături de instituțiile americane, atâta timp cât sunt respectate regulile de transparență și concurență, scrie SeeNews. De asemenea, camerele de comerț din cele două țări balcanice și-au anunțat intenția ca împreună să sprijine proiecte pentru construirea de centre de stocare a energiei pentru baterii de litiu și pentru prospectare în vederea identificării zăcămintelor de litiu.

Legat de litiu, grupul minier anglo-australian Rio Tinto a descoperit în 2004 un depozit de borat de litiu în valea râului Jadar din Serbia despre care se estimează că conține 10% din depozitele de litiu la nivel mondial. Acest metal devine o resursă naturală extrem de importantă în contextul dezvoltării accelerate a sectorului electromobilității.

Acordurile semnate de Vucic și de Hoti în prezența lui Trump angajează Serbia și Kosovo în a nu folosi echipamente furnizate de „vânzători lipsiți de încredere“ pentru rețelele lor telecom. Nu a fost menționat niciun nume de companie, însă administrația Trump duce o campanie intensă la nivel internațional de a scoate grupul chinez Huawei din proiectele telecom europene, în special din cele pentru dezvoltarea rețelei 5G. Această campanie a fost împinsă și în Europa de Est, rezultatul fiind excluderea Huawei din proiectele Poloniei. Varșovia a primit în schimb soldați americani transferați din Germania.

De altfel, Polonia se dovedește a fi cel mai bun aliat al SUA din regiune, fiind și unul dintre cei mai mari importatori de gaze naturale lichefiate americane - „gazele libertății“ -, cumpărate în detrimental gazelor rusești, la care Berlinul nu vrea să renunțe. SUA nu au reușit să convingă să renunțe la investițiile chineze spre exemplu Cehia.

Poziția adoptată de Serbia față de SUA pune această țară în opoziție cu UE. Administrația Trump a recunoscut Ierusalimul ca fiind capitala Israelului în 2017 și și-a mutat ambasada acolo în mai 2018, notează AP. Casa Albă a încurajat și alte state să facă același lucru, dar a fost criticată de palestinieni și de multe state membre ale UE deoarece conflictul israeliano-palestinian rămâne deschis. Kosovo devine primul stat cu majoritate musulmană care-și deschide ambasadă în Ierusalim, iar Serbia prima țară europeană care face această mutare, condamnată de UE. Uniunea vrea „o soluție cu două state“, în care Ierusalimul să fie atât capitala Israelului, cât și a unui viitor stat palestinian.

Kosovo și Serbia sunt state mici care, exceptând rezervele de litiu, nu pot prezenta interes economic semnificativ pentru SUA. Însă, spun unii observatori, de interes pentru Trump sunt alegătorii evrei, în special cei din Florida și Pennsylvania, și comunitățile albaneze musulmane din Michigan. Acestea sunt trei state cheie pentru alegeri, notează Balkan Insight. Albanezii formează 90% din populația din Kosovo. UE duce în paralel negocieri pentru normalizarea relațiilor dintre statele din Balcani și este un finanțator important al acestora, însă nu a reușit să obțină acorduri cu strălucirea celor obținute de Trump. Mai mult, președintele sârb Vucic și-a arătat fățiș distanțarea față de UE în martie, când după o problemă legată de furnizarea de echipamente medicale a declarat că „solidaritatea europeană nu există. Este doar o poveste pentru copii scrisă pe h‚rtie. Singura care ne poate ajuta este China.“ Și, după cum a afirmat tot el, „i-am trimis președintelui chinez Xi o scrisoare în care pentru prima dată i-am spus oficial că ne este nu doar prieten drag, ci și prieten și frate“. China s-a grăbit, desigur, să trimită ajutoare medicale în Serbia în cadrul uriașei campanii de PR inițiate după ce Beiingul a fost criticat că a lăsat pandemia de COVID-19 să se răspândească în toată lumea. Vucic este cunoscut și ca aliat de nădejde al Rusiei lui Putin, acesta nerecunoscând independența Kosovo.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu