Pandemia testează limitele sistemelor de sănătate subfinanțate din Europa de Est, unde migrația medicilor în străinătate face ca personalul rămas să fie vulnerabil la Covid din cauza vârstei înaintate

Știrea a fost publicată joi, 22 octombrie 2020, 01:22 în categoria

Pandemia testează limitele sistemelor de sănătate subfinanţate din Europa de Est, unde migraţia medicilor în străinătate face ca personalul rămas să fie vulnerabil la Covid din cauza vârstei înaintate ♦ În Polonia, guvernul transformă Stadionul Național din Varșovia în spital de campanie temporar pentru a decongestiona saloanele de terapie intensivă supraaglomerate ale spitalelor.

Din emblematicul oraș-port de la Baltica Gdansk și până la străvechea fortăreață din Golful Kotor al Adriaticii, pandemia de Covid-19 mătură Europa de Est și Balcanii, expunând probleme care fac diferența între viață și de moarte într-o astfel de criză: lipsa acută de personal medical și sisteme de sănătate subfinanțate.

În Bulgaria, singurul medic pneumolog al spitalului municipal din Aitos, oraș aflat îm vecinătatea stațiunilor litorale Sunny Beach și Burgas, este tratat de Covid-19 chiar la locul de muncă. Acolo, locurile pentru bolnavii infectați cu coronavirus sunt aproape toate ocupate. În zilele bune, medicul îi îngrijește pe alți pacienți, scrie The New York Times. Bulgaria este cea mai săracă economie din UE.

În Cehia, Milan Kubek, președintele Colegiului Medicilor, a făcut apel la medicii cehi care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă pentru a-și ajuta țara să treacă peste criza din sectorul medical. Sistemul de sănătate ceh se luptă cu cea mai mare creștere a ritmului de infectări din Europa. Deși Cehia este cea mai matură economie din regiune, cele mai multe spitale și clinici de acolo duc lipsă de doctori asistenți și specialiști, inclusiv în boli respiratorii, după cum spune Petr Smejkal, șeful departamentului de boli infecțioase și epidemiologie al Institutului de Medicină Clinică și Experimentală. Doctorul Kubek, de la Colegiul Medicilor, a avertizat săptămâna trecută că dacă ritmul de atunci se menține, numărul de angajați din facilitățile medicale infectați ar putea crește de la 5.500 la 40.000 în doar o lună. De atunci, guvernul a introdus restricții în viața socială a cehilor pentru a limita răspândirea pandemiei.

În Polonia, guvernul transformă Stadionul Național din Varșovia în spital de campanie temporar pentru a decongestiona saloanele de terapie intensivă supraaglomerate ale spitalelor. Stadionul cu o capacitate de 58.500 de locuri va putea adăposti, după amenajare, 500 de pacienți bolnavi de Covid-19. Paturile și aparatura, inclusiv pentru terapia cu oxigen, vor fi instalate în numeroasele camere de conferințe ale facilității sportive amplasate sub tribune. Însă nu este clar cum va găsi guvernul personal pentru noul spital având în vedere multiplele semnale că Polonia duce lipsă de doctori și angajați pregătiți pentru îngrijirea bolnavilor, remarcă Euronews. Andrzej Matyja, președintele Colegiului Suprem al Medicilor, spune că „sistemul de sănătate nu a fost niciodată operațional. Fără sprijin, este ca un pacient de la terapie intensivă“. Medicii cer guvernului să recruteze mai mult personal și să majoreze cheltuielile cu sănătatea, în timp ce unii oficiali acuză doctorii că refuză să se alăture echipelor Covid.

Polonia este cea mai mare economie est-europeană, însă strategia de luptă cu pandemia este prinsă în furtuna politică. Jaroslaw Kaczynski, vicepremier și liderul partidului aflat la guvernare, a amenințat ca țara sa își va folosi dreptul de veto în privința oricărui buget UE și pachet de ajutor economic în vreme de pandemie dacă acestea sunt legate de îngrijorările Comisiei Europene și Occidentului privind respectarea statului de drept în Polonia. „Nu-i vom lăsa să ne terorizeze cu banii lor“, a declarat Kaczynski. Și premierul Ungariei Viktor Orban făcea amenințări similare în vară, dar a scăzut tonul odată cu revenirea în forță a pandemiei. În Ungaria, o parte a presei scrie că deficitul de personal medical ar putea deveni o problemă mai mare decât lipsa de echipament.

În primele luni ale pandemiei, guvernul maghiar a comandat 16.000 de ventilatoare pentru respirat, a spus Peter Almos, vicepreședintele Colegiului Medicilor din Ungaria. Cu toate acestea, cu doar 2.000 de medici pregătiți pentru terapie intensivă și tot atâea asistente, sistemul de sănătate al Ungariei nu are personal suficient pentru a opera noul echipament. Almos a explicat că problema în Ungaria este că medicii cu vârste de 40-50 de ani, care au cea mai mare experiență și își pot pregăti colegii, lipsesc. „Pleacă din țară și nu se mai întorc.“ Cei rămași sunt tineri neexperimentați sau medici și asistente cu vulnerabilitate ridicată la Covid din cauza vârstei înaintate. Această problemă nu este specifică doar Ungariei, ci întregii regiuni. Spre exemplu, un spital public din orașul bulgar Goțe Delcev și-a pierdut singurul anestezist din cauza Covid în septembrie.

Între timp, guvernul ungar și parlamentul controlat de partidul de guvernământ au aprobat creșteri record pentru salariile doctorilor „ de până la 120%. Noile salarii, care ar ajunge astfel la nivelurile celor din Austria, au fost aprobate în cadrul unei reforme mai cuprinzătoare care include, spre exemplu, interzicerea acceptării de către personalul medical de bani suplimentari de la pacienți, scrie Financial Times. Peter Almos, vicepreședintele Colegiului Medicilor, a spus că, deși majorările respectă cererile organizației sale, condițiile atașate i-ar putea îndepărta și mai mult pe medici de sistemul medical ungar. Mulți doctori au mai multe locuri de muncă, iar una din noile condiții cere că o astfel de situație nu va mai putea fi posibilă fără acordul unui organism guvernamental. Însă cea mai îngrijorător aspect ar reformei este legalizarea relocării obligatorii la orice spital din Ungaria timp de până la doi ani. De decenii personalul medical părăsește Europa de Est în valuri, un exod care s-a întețit după 2004, când zece țări central și est-europene au aderat la UE. În Ungaria, spre exemplu, circa 1.200 de medici își iau rezidențiatul în fiecare an. Însă în 2018 circa 900 au emigrat, în condițiile în care, după cum explică Almos, doctorii rezidenți și cei specialiști câștigau mai puțin decât casierii de la Tesco, un lanț de retail. Ferenc Falus, fost secretar de stat în ministerul sănătății, acuză guvernul că nu a construit un sistem de testare și de anchetă epidemiologică eficient. „Practic, în Ungaria nimeni nu caută contacții“, a spus el.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu