
„Chiar dacă o bună parte din scăderile suferite de economie în timpul primăverii a fost ulterior recuperată, procesul rămas reprezintă cea mai grea parte în ceea ce privește reîntoarcerea la starea de normalitate”, a declarat Stefan Kooths, head of forecasting în cadrul Institutului Kiel.
Recuperarea este ținută în loc de sectoarele care depind din plin de interacțiuni sociale, cum ar fi restaurantele, turismul, evenimentele și traficul aerian.
„Activitățile din această parte a economiei germane vor rămâne afectate o bună perioadă de timp și își vor reveni odată ce vor fi ridicate măsurile de controlare a virusului, adică vara viitoare, cel mai probabil”, spune Kooths.
Nivelurile de dinainte de criză ale PIB-ului nu vor fi atinse până la sfârșitul lui 2021 și vor rămâne la 2,5% sub nivelul pe care l-ar fi înregistrat fără pandemia de coronavirus.
De asemenea, criza generată de COVID-19 a avut un impact clar asupra pieței muncii, întrucât s-au pierdut circa 820.000 de locuri de muncă până la jumătatea anului în ciuda schemelor de susținere a angajaților. În consecință, rata șomajului va crește până la 5,9% anul acesta, urmând să scadă la 5,5% în 2022, an în care se preconizează atingerea nivelurilor pre-criză. Guvernul federal va raporta un deficit bugetar record de 183 de miliarde de euro în urma pachetelor de stimulare a economiei. În 2021 și 2022, deficitul Germaniei va ajunge la 118 și, respectiv, 92 de miliarde de euro.
Cel mai important risc pe care îl ia în calcul raportul este cursul incert al pandemiei. Institutele presupun că măsurile vor fi ridicate treptat în primăvara anului viitor, iar impactul pe care îl generează asupra economiei va fi aproape nul până în toamnă.
Totuși, raportul lansează și un aspect pozitiv, de vreme ce economiile private vor crește semnificativ perspectivele unei recuperări rapide, în special în sectoarele bazate masiv pe consumatori.
0 comments :
Trimiteți un comentariu