Cum a schimbat anul 2020 trendul agriculturii și cum a influențat digitalizarea forțată activitățile companiilor din agrobusinessul românesc sunt întrebări la care vor răspunde oamenii de afaceri implicați în acest sector, traderii de cereale, distribuitorii de inputuri, dezvoltatorii de soluții digitale, bancherii și reprezentanții unor instituții ale statului prezenți la videoconferința ZF Agricultura într-o nouă etapă: cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?Evenimentul va avea loc miercuri 21 octombrie online de la 09:30 pe zf.ro și pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.
Pandemia de COVID-19, care a venit cu restricțiile de circulație, măsurile de distanțare socială, costuri noi pentru echipamente de protecție în rândul angajaților și soluții de igenizare, și seceta prelungită, care a afectat mare parte din culturi, reducând producțiile la jumătate în unele cazuri, au fost provocări la care antreprenorii români s-au adaptat și au gândit noi planuri de menținere pe piață sau de dezvoltare.
În lipsa fondurilor pentru despăgubirea culturilor afectate de secetă, pe care Ministerul Agriculturii le-a promis, însă procedurile birocratice sunt de durată, fermierii au discutat cu traderii de inputuri prelungirea termenului de plată, au discutat cu băncile amânarea plății ratelor ori și-au adâncit pierderile în speranța că anul agricol 2021 va fi mai bun.
„Acum trebuie să reînsămânțăm, cu speranța că 2021 va fi mai bun, este datoria noastră“, spunea recent Robert Erdei, președintele Cooperativei Agricole Erdei din județul Bihor, formată din șapte fermieri care produc cereale în localitatea Salonta din județul Bihor. Compania investește în acest an 3,4 milioane de euro într-o fabrică de nutrețuri combinate și susține că a fost provocator să aducă utilaje din afara țării, însă nu imposibil, doar că s-a prelungit termenul de execuție a proiectului.
Totuși, sunt și mici fermieri care au fost mai puțini optimiști și au oprit temporar activitatea, iar unii care aveau afaceri cu integrate, ce cuprindeau și ramura zootehnică, au scos la vânzare pe Facebook sau pe OLX ferme de bovine, cu animale, grajduri și utilaje. Un fermier din Harghita, spre exemplu, vindea ferma cu numai 54.000 de lei, după ce a acumulat pierderi de 30.000 de lei vară. Chiar și ministrul Agriculturii, Adrian Nechita Oros, spunea anterior că „o secetă ca aceasta nu a mai fost văzută de zeci de ani.“
În prezent, una dintre cele mai arzătoare nevoi ale fermierilor este găsirea unei surse de finanțare să meargă mai departe, altfel, fără sprijin, ei o să producă mai puțin, iar România ar putea deveni și mai dependentă de importuri și deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare ar putea fi o problemă de siguranță alimentară.
La laptele praf suntem dependenți de importuri, căci fabricile care-l produceau anterior s-au închis și mai sunt puține unități care-l fac, deoarece este scump să îl produci și patronii fabricilor preferă să facă iaurt, smântână sau unt, spun reprezentanții din această piață. Ei adugă că este totuși mai simplu să depozitezi și să păstrezi laptele praf.
0 comments :
Trimiteți un comentariu