Consumatorii europeni au cumpărat ani la rând multe medicamente, în special generice, produse peste granițe mult mai ieftin decât pe continent. Acum, însă, când pandemia a dat peste cap orice previziune, există o nouă mantra: readucerea producției de medicamente pe plan local, scrie Politico.Criza coronavirusului le-a arătat europenilor într-o manieră dramatică dezavantajele lanțurilor globale de aprovizionare pentru medicamente.
Această dependență este relativ nouă, arată Andreas Meiser, managing director al companiei de consultanță MundiCare, remarcând că Europa a început în mod serios să-și externalizeze aprovizionarea cu medicamente în China și India cu aproximativ 20 de ani în urmă. Această măsură a permis europenilor să obțină medicamente de peste granițe la prețuri pe care blocul, cu costurile sale ridicate legate de forța de muncă și reglementările mai stricte, nu le putea oferi.
Acum, producția de medicamente este din nou în atenția legislatorilor europeni, însă experții avertizează că ar putea exista dificultăți semnificative în procesul de reshoring. Comisia și țările membre UE va trebui să atragă producătorii înapoi în Europa într-un moment când prețurile genericelor sunt extrem de scăzute, iar cine va suporta costurile unui astfel de efort rămâne de văzut.
Comisia își va prezenta viziunea legată de strategia farma pe 24 noiembrie, o inițiativă la nivel european așteptată să inițieze eforturile de readucere pe plan local a producției farma. Potrivit planului, Comisia vrea să soluționeze problema „dependenței directe de producția din țări non-UE“ prin încurajarea producției UE.
Comisia este susținută de liderii europeni. Veronique Trillet-Lenoir, membră a Parlamentului European, se numără printre cei care susțin procesul de reshoring, admițând totuși că acesta nu va fi unul ușor. Aceasta propune idei ca acordarea de stimulente financiare pentru producători și acorduri public-private de cercetare care ar include clauze de relocare a producției.
Între timp, Comisia își revizuiește politica comercială invocând conceptul de „autonomie strategică deschisă“, o abordare care va spori independența aprovizionării pentru anumite produse menținând în același timp piața UE deschisă.
Deocamdată, Comisia este prudentă. Comisarul european pe piața internă Thierry Breton, care a promovat ideea de autonomie strategică dinaintea pandemiei, spune acum că „trebuie să fim extrem de atenți“ cu reshoringul. Noul comisar pe comerț, Valdis Dombrovskis, a indicat un set mai larg de remedii cum ar fi „near-shoring“-ul în țări vecine ca Turcia sau Ucraina.
Deși focusul pe deficitul de medicamente, și readucerea producției pe plan local ca soluție, s-a intensificat în ultima vreme, aceasta este o problemă mai veche.
Procesul va fi unul plin de dificultăți, avertizează specialiștii. Dezavantajele includ creșterea probabilă a costurilor de producție, dar și impactul asupra mediului al unor noi fabrici poluante în Europa. Există de asemenea riscul ca autonomia strategică să devină un pretext pentru competiție între țări membre mai degrabă decât solidaritate la nivel UE.
Va trebui determinat cine plătește, arată experții, remarcând că reshoring-ul va aduce costuri suplimentare care vor fi transferate către pacienți sau sistemul de sănătate. Contribuabilii ar putea fi implicați de asemenea din moment ce producătorii farma ar putea avea nevoie să fie convinși cu ajutorul subvențiilor.
Din moment ce medicamentele mai noi, high-tech sunt produse în principal în Europa, argumentul reshoring-ului privește în principal genericele. Competiția aici este foarte intensă, menținând prețurile extrem de scăzute și neoferind producătorilor stimulente suficiente pentru a produce pe continent.
„Nu are niciun sens să se creeze un plan de investiții, să obținem implicarea investitorilor dacă nu rezolvăm problema economică“, susține Enrique Hausermann, președinte al grupului italian de lobby pentru generice Assogeneric.
Reshoring-ul ar însemna că sistemele europene de sănătate ar fi nevoite să plătească mai mult pentru medicamente decât în mod normal. O creștere a costului medicamentelor generice ar spori presiunea pe sistemele de sănătate deja șubrezite.
Adrian van den Hoven, de la grupul de lobby pentru generice Medicines for Europe, arată că reducerea birocrației ar putea facilita relocarea, ca și o măsură de determinare a spitalelor să-și diversifice furnizorii pentru a-și reduce dependența de un număr mic de businessuri. Acesta susține că subvențiile pentru creșterea capacității de producție existente ar putea fi o soluție.
Dacă Europa decide să facă un pas în direcția reshoring-ului, următoarea problemă privește prioritățile. Nathalie Colin-Oesterle, membru al Parlamentului European, sugerează că s-ar putea începe cu 50 de medicamente identificate de industria farma ca fiind cele mai vulnerabile la șocuri de aprovizionare.
Însă, chiar dacă Europa va reuși să identifice astfel de medicamente strategice pentru reshoring, aceasta va fi în continuare nepregătită pentru noi pandemii, spun experții.
În ceea ce privește industria medicamentelor originale, discuțiile privind „autonomia strategică“ îi dă fiori. Poate că acești producători de medicamente își au sediul în Europa, dar mulți generează cea mai mare parte din profituri din SUA și din ce în ce mai mult din China.
Nathalie Moll, șefa grupului de lobby European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations, spune că preferă să vorbească despre o „rezistență strategică“, mai degrabă decât autonomie, pe motivul că nicio țară „nu este o insulă“ care poate produce singură medicamente.
0 comments :
Trimiteți un comentariu