„Trebuie să creăm centre de colectare, sortare, ambalare și distribuție.“ „Producția agricolă se află într-o creștere exponențială de câțiva ani în România.“ „Sectorul agricol are nevoie capital de lucru, investiții în personal și dezvoltarea sistemului de irigații.“ „Prin digitalizarea agriculturii produsele românești pot deveni mai competitive.“ „Trebuie să încurajăm tinerii să se îndrepte spre agricultură.“ „Productivitatea este un parametru dat de tehnologie, iar soluțiile vin prin investiții și prin adoptarea digitalizării.“ „Seceta a produs efecte negative pe tot lanțul, iar procesatorii români se află în pericol să nu funcționeze normal, pentru că materia primă pleacă repede la export.
“Atât timp cât mărul rămâne în coșul fermierului și nu ajunge pe raft în supermarketuri, pentru că lanțul agroalimentar este rupt în zona de colectare, depozitare și logistică, este greu să te gândești la o nouă etapă a agriculturii, la transformarea materiei prime în produs finit, au concluzionat speakerii prezenți în cadrul videoconferinței ZF - Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?. Totuși, ei cred că există posibilități pentru creșterea valorii adăugate a produselor, dacă fermierii se asociază în cooperative sau fac parteneriate cu procesatorii.
„Capacitatea și producția agricolă se află într-o creștere exponențială de câțiva ani în România. Problema nostră este lipsa unor capacități de bază în ceea ce privește depozitarea și procesarea. Spre exemplu, mărul românesc dispare în luna ianuarie, iar de atunci le consumăm pe cele de import. La fel și cu cerealele, pleacă materiile prime la prețuri derizorii în țări vecine României și se întorc ca produs procesat, cu o valoare adăugată de zece ori mai mare, asta este de fapt problema“, a spus Mihai Moraru, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prezent la evenimentul organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Carrefour România, Cec Bank, Agroland, Horvath and Partners, Aqua Carpatica, Roca și RDF.
Recent, ministrul agriculturii, Adrian Nechita Oros, a afirmat că prin Planul Național de Relansare și Reziliență, guvernul PNL își propune să facă opt depozite regionale, strategice, legate ombilical cu toți procesatorii români. Practic, va crea o rețea națională de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești, având alocată suma de 750 de milioane de euro pentru această rețea.
„Fermierii trebuie să se asocieze într-o cooperativă agricolă pentru a genera proiecte de procesare și a crește valoarea adăugată sau să se asocieze fermieri cu procesatori pentru că au interese comune. Piața este concurențială, prețurile sunt concurențiale, iar asocierea este o soluție“, a spus Florin Deznan, CEO și fondator al companiei RDF din Arad.
Ideea a fost susținută și de Viorel Morărescu, director general în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care afirma că fermierii trebuie să acorde mai multă importanță formelor asociative, deoarece prin acestea își pot crește șansele de a-și distribui produsele pe piața locală, în lanțuri de magazine.
„Trebuie să existe un interes mai mare pentru tot ce înseamnă formele asociative, fie că vorbim de grupuri de producători, de asociații sau de cooperative, așa încât ei să poată să creeze centrele de colectare – sortare - ambalare și de distribuție către piață. Așa încât să putem vorbi de lanțul scurt, de la producător la consumator“, a subliniat Viorel Morărescu.
El a spus că în noul Program Național de Dezvoltare Rurală 2021-2027, Ministerul Agriculturii are în plan să investească mai mult pe zona de procesare, astfel încât România să vândă mai puține produse primare și mai multe produse procesate.
De asemenea, sectorul agricol se poate dezvolta atât prin adăugarea unor noi activități și produse, cât și prin dezvoltarea unor produse mai complexe, cu o valoara adăugată mai mare, a afirmat Alexandru Savin, membru board și investment manager al platformei ROCA.
„Dezvoltarea poate fi făcută fie prin adăugarea de produse noi și activități, fie prin dezvoltarea de produse mai complexe“.
Principiul și ideea este că trebuie să contruim mai multă valoare în companiile noastre prin diversificarea activităților și prin adoptarea tehnologiei“, a spus Alexandru Savin.
El consideră că domeniul agricol este fragmentat, în România existând mulți jucători mici cărora le este greu să concureze cu companiile mari de profil. Astfel, parteneriatele între companii din domeniu sau între jucătorii de profil și investitorii financiari pot fi o soluție pentru businessurile din agricultură pentru a depăși anumite situații și pentru a crește valoarea adăugată a produselor pe care le fac.
„România exportă materie primă și importă produs finit, plecând de la această idee considerăm acest sector ca unul strategic. Disfuncționalitățile acestea dau un potențial imens de dezvoltare acestui sector. Suntem aplecați asupra sectorului, urmărim să facem investiții cu interesul de a aduce valoare adăugată, ce poate fi construită prin consolidări și integrări pe lanțul de producție“, a adăugat Alexandru Savin.
O altă problemă a sectorului agricol este vârsta înaintată a fermierilor, dar și lipsa studiilor de profil, a spus Andrei Venczel Oros, consultant management al Horvath & Partners, care consideră că românii nu au pregătirea și educația necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business.
„Doar 15% din fermierii români au studii agricole complete. Noi nu avem educația necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business. În plus, la nivel european, 1 din 7 fermieri are vârsta sub 35 de ani, statistica fiind influențată de România, unde circa 45% din fermieri au peste 65 de ani. Trebuie să vedem cum putem încuraja tinerii să participe la evenimente de profil“, a spus Andrei Venczel Oros.
El a adăugat că fermierii își pot crește productivitatea dacă înțeleg anumite concepte și anumiți factori ce le pot influența pozitiv activitatea.
„Putem obține performanță și productivitate crescută prin anumite concepte, care trebuie să stea la baza unui fermier. Trebuie să înțelegem aprovizionarea, capacitatea de producție și cererea. Există riscul să produci mult și într-o situație de criză partea de logistică să fie depășită de situație. Trebuie să ne uităm la partea de planificare, la productivitate, care este cererea, care sunt segmentele cerute în piață, pentru a ajusta producția după nevoia din piață.“
Ramona Ivan, director direcția Relații cu Instituții Naționale și Internaționale, CEC Bank
►Prin digitalizarea agriculturii, produsele românești pot deveni mai competitive. Există din ce în ce mai multă deschidere spre digitalizare și în zona de agricultură. De o săptămână, declarațiile care au venit și oficial, de creare a unui program pentru agricultură și industrie alimentară pe modelul IMM Invest, ar fi un lucru foarte bun.
►În portofoliul CEC Bank, circa 30% reprezintă ponderea finanțărilor acordate agriculturii și industriei alimentare. Avem și avantajul unei rețele foarte mari - circa 1.000 de unități în toată țara. Realitatea de astăzi, pe zona de agricultori necesită și prezența fizică, trebuie să se meargă și pe procesul de învățare și de simplifcare.
Alexandru Savin, membru board și investment manager ROCA
►Dezvoltarea sectorului agricol poate fi făcută fie prin adăugarea de produse și activități noi, sau prin dezvoltarea de produse mai complexe. Principiul și ideea sunt că trebuie să contruim mai multă valoare în companiile noastre prin diversificarea activităților și prin diversificarea tehnologiei.
►Productivitatea este un parametru dat de tehnologie, iar soluțiile vin prin investiții, adopția digitalizării.
►Piața din domeniul agricol este fragmentată, cu mulți jucători mici cărora le este greu să concureze cu jucători mari. Parteneriatele între jucătorii din domeniu sau cu investitori financiari, pot fi o soluție pentru companiile din agricultură pentru a depăși anumite situații și a crește valoarea pe care o produc.
Horia Cardoș, manager general Agroland
►Informația și democratizarea accesului la informație pentru fermieri reprezintă factori importanți în dezvoltarea sectorului agricol. Dublarea producției alimentare în România, care se poate face cu ajutorul marilor rețele de magazine, acces garantat al produselor românești pe piață.
►Cel mai greu a fost să le cerem fermierilor să viseze, să ne spună care sunt visurile lor în materie de soluții inovative.
►Este o piață la început, este o mare oportunitate, și cred că putem cu investiții nu foarte mari- 150.000-200.000 de euro, să facem diferența și să dăm șansa unor echipe formate din specialiști să vină cu niște idei și să facă niște produse inovative pe care să le punem la dispoziție fermierilor
Andrei Venczel Oros, consultant management Horvath & Partners
►Doar 15% din fermierii români au studii agricole complete. Europa de Vest se bucură de productivitatea acestui domeniu. Noi nu avem educația necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business.
►Nu cred că studiile superioare sunt necesare, ci înțelegerea conceptelor principale de business. Putem obține performanță și productivitate crescută prin anumite concepte, acestea trebuie să stea la baza unui fermier.
►Trebuie să ne uităm la partea de planificare, la productivitate, care este cererea, care sunt segmentele cerute în piață pentru a ajusta producția după nevoia din piață.
► În România, peste 45% din fermieri au peste 65 de ani. Trebuie să vedem cum putem încuraja tinerii să participe la evenimente de profil.
Florin Deznan, CEO și fondator RDF ARAD
►Fermierii trebuie să se adune într-o cooperativă agricolă pentru a genera proiecte pentru procesare sau să se asocieze fermieri cu procesatori pentru că au interese comune. Piața este concurențială, prețurile sunt concurențiale, iar asocierea este o soluție.
►În România, producția și procesarea sunt diferite. Puțini fermieri au procesarea integrată. La noi fermierii și procesatorii sunt mereu pe picior de război, producătorul dorește să obțină prețul mai mare, iar procesatorul vrea prețul mai mic pentru a se încadra în piață cu produsul finit. Fermele din România sunt majoritatea întreprinderi individuale sau afaceri de familie. Astfel, fermierilor le este greu să facă pasul spre procesare.
Silviu Diaconu, director de achiziții Produse Proaspete Carrefour
►Când suntem în sezon, ne aprovizionăm 100% de la producători români, în mare parte de la mici producători, iar produsele semiindustriale (cartofi, ceapă, morcov) de la mari producători.
►Am întâlnit alți producători mari în țară care au avut probleme reale din cauza secetei, în special producătorii de pepeni, unde sezonul a fost mult mai scurt, din cauza vremii, producția mai concentrată și prețul mai mic, față de anul 2019, iar calitatea produselor a fost mult mai slabă.
►Pandemia a afectat în mod direct traficul de clienți pentru aceste produse cu termen de valabilitate scurt, precum verdețuri. Clientul face achiziții de verdețuri zilnic sau la două zile, iar în acea perioadă vânzarea acestor produse a fost scăzută.
Mihai Moraru, director general AFIR
►Capacitatea și producția agricolă se află într-o creștere exponențială de câțiva ani în România. Problema noastră este o lipsă a unor capacități de bază pe componentelele de depozitare și procesare.
►Digitalizarea are și niște limite atunci când vorbim de agricultură. Consider mult mai importantă componenta de a ajunge la zi cu tehnologia.
►Există interes și din partea fermelor mici pentru digitalizare - consider fermele de familie o clasă de mijloc a agriculturii și este foarte important ca ea să existe, iar zona de digitalizare poate, ar putea să-i prindă tocmai pe ei prin intermediul platformelor și marketplace-urilor, care au apărut în acest context al pandemiei.
Viorel Morărescu, director general, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
►Trebuie să existe un interes mai mare pentru tot ce înseamnă formele asociative, fie că vorbim de grupuri de producători, de asociații sau de cooperative, așa încât ei să poată să creeze centrele de colectare-sortare-ambalare și de distribuție către piață.
►Este nevoie de formarea profesională a tinerilor fermieri, investiții în tehnologie și în procesare, și îndreptarea spre zona de culturi de nișă în zona rurală- agricultura ecologică.
►Consider că sectorul agricol ar trebui să intre în era digitală, într-un efort de a răspunde nevoilor de nutriție aflate în creștere la nivel global și pentru a răspune schimbărilor climatice.
Dafina Jeacă, communication manager Ogor
►Sunt foarte mulți fermieri inovatori, care își alocă timp pentru cercetare în zona în care activează. Media de vârstă în cazul fermierilor cu care lucrăm este de 45 de ani.
►Platforma Ogor cuprinde în momentul de față 49 de fermieri cu o suprafață totală de 88.000 de hectare. Noi putem vedea de la jumătate de hectar în sus. Ne adresăm fermierilor cu culturi mari, de cereale. Vizita virtuală ajută fermierul în activitatea zilnică, prin eficientizarea muncii pe care o face. Practic se poate realiza o prioritizare a terenurilor care necesită intervenții imediate.
►Platforma noastră este independentă de localizare. Deja avem ferme în Franța și Bulgaria, și se poate extinde peste tot în Europa. În următorii cinci ani vrem să cucerim și Europa. În România, acum acoperim 1% din terenuri, și sperăm ca în 2021 să ajungem la 5%.
►Telefonul reprezintă o resursă extrem de utilă, prin care poți să ai acces la orice platformă digitală, și o altă resursă este timpul pentru a face puțină cercetare.
Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România
►Problema pe care trebuie s-o recunoaștem este cea de randament. Noi nu avem randament la hectar. Pentru a avea acest lucru m-aș uita la dimensiunea fermei- avem o fragmentare excesivă comparativ cu alte state. Apoi sunt foarte importante educația și accesul la tehnologii, iar apoi trebuie să luăm în calcul și la capitalizare. Să facem așa încât soluțiile financiare să fie accesibile și fermierului mic.
►Lucrăm cu 7.000 de parteneri, din care 6.000 au profil de fermier, iar 1.000 sunt în zona de parteneri pe zona de distribuție a produselor micro-ambalate, parteneri pentru fitofarmacii.
Adrian Pintea, director general APIA
►Resursele de care are nevoie agricultura sunt capital de lucru, investirea în resursa umană, seriozitate, perseverență și dezvotarea sistemului de irigații.
►Anul 2020 ne-a pus în fața unor provocări neașteptate și ne-a forțat să luăm niște decizii rapide pentru a putea continua activitatea de subvenționare a fermierilor.
►Încă dinaintea declanșării pandemiei, gradul de digitalizare a proceselor specifice derulate la nivelul agenției era destul de ridicat, deja majoritatea fluxurilor de lucru se realizau prin soluții digitale complete și complexe. După declanșarea crizei, odată cu impunerea restricțiilor, am instituit măsuri suplimentare pentru a crește gradul de digitalizare și pentru a minimiza interacțiunea dintre fermieri și administrație.
Nicolae Sitaru, proprietar Elsit Com
►Comasarea proprietăților ar face posibil ca fermierii din străinătate să se întoarcă la pământul lor și să continue activitatea aici, în România. Trebuie să ne gândim că trebuie făcută o reformă a proprietății. Legea 18/91 a făcut ca proprietatea funciară în România să fie divizată, iar două rânduri de succesiuni a divizat și mai mult. Dacă pământul ar fi într-un loc, mai mulți fermieri s-ar gândi la soluții pentru irigații.
►Ar trebui ca legislația să fie revizuită și să facă posibilă irigarea în România. Statul trebuie să adopte o legislație care să facă posibilă activitatea de irigare. Nu toată lumea este dispusă să riște să investească pe terenuri cărora nu le știm proprietarii.
Sergiu Gorban, acționar Transilvanya Invest
►Seceta aduce efecte negative pe tot lanțul, iar procesatorii români se află în pericol pentru că materia primă pleacă repede la export. Au fost afectate mai multe țări de secetă și trebuie să găsim o soluție rapidă în care să asigurăm materia primă până la următoarea recoltă, altfel ne vom trezi că vom cumpăra cereale din alte țări.
►Ca fermier trebuie să te gândești că activitatea ta este expusă secetei și altor probleme naturale și trebuie să fii pregătit pentru acest lucru, trebuie să fii capitalizat.
►Irigațiile sunt utile, sunt necesare. Să investești în sisteme de irigații este greu. Infrastructura trebuie făcută de stat, apoi fermierii să se conecteze la ea, să reușești să extragi singur apa este costisitor și nu o văd ca pe o soluție generală.
0 comments :
Trimiteți un comentariu