De ce oricine devine președintele Americii este cel mai puternic politician din lume: SUA sunt cea mai mare economie, controlează fluxurile financiare globale, dau tonul burselor și au cele mai mari companii de tehnologie. România este cât Connecticut, un stat american care are un PIB de 11 ori mai mic decât California, care este mai mare decât Marea Britanie sau Franța

Știrea a fost publicată joi, 5 noiembrie 2020, 01:02 în categoria

De ce oricine devine preşedintele Americii este cel mai puternic politician din lume: SUA sunt cea mai mare economie, controlează fluxurile financiare globale, dau tonul burselor şi au cele mai mari companii de tehnologie. România este cât Connecticut, un stat american care are un PIB de 11 ori mai mic decât California, care este mai mare decât Marea Britanie sau Franţa SUA sunt cea mai mare economie la nivel mondial din 1871, adică de un secol și jumătate, timp în care au devenit țara cu cea mai mare influență în economia și finanțele lumii.

Dacă ar fi să comparăm economia României cu cea a unui stat american, cea mai potrivită alegere este Connecticut, care are un PIB de 11 ori mai mic decât al celui mai bogat stat american, California. Iar California este o economie mai mare decât Marea Britanie, India sau Franța. SUA au 56 de state și teritorii. Uniunea Europeană are doar 27 de membri, după retragerea Marii Britanii.

America în ansamblu are un PIB de peste cinci ori mai mare decât cel al Germaniei, principala economie europeană, și reprezintă un sfert din economia lumii, după unele estimări, sau doar 19%, după calculele Băncii Mondiale, care se raportează la paritatea puterii de cumpărare.

Proporționale cu mărimea unei economii sunt și nevoile acesteia: tehnologie, finanțe, investiții, control în comerțul internațional, o monedă stabilă, energie.

Din SUA vin unele din cele mai mari companii de tehnologie din lume. Liderul mondial (în funcție de venituri) este Apple, producătorul celebrelor telefoane iPhone. În top 10 realizat de Fortune mai intră Alphabet, părintele Google (4), Microsoft, producătorul sistemelor de operare Windows (5), Dell (7) și IBM (9).

Dintre companiile chineze, doar Huawei (6), prigonită intens de Donald Trump pe oriunde aceasta încearcă să facă afaceri mari, perturbă cursa americanilor. Facebook și Intel sunt alte companii de tehnologie americane ale căror nume sunt binecunoscute în toată lumea. Amazon, și ea un colos de talie mondială, a fost mutat pe lista retailerilor, altfel s-ar fi clasat imediat sub Apple.

În funcție de valoarea brandului, Apple, Microsoft și Google sunt cele mai mari din lume. Tehnologia aduce Americii și titlul de cel mai mare exportator de servicii comerciale. Însă la exporturi de mărfuri și produse, producția din SUA contează pe scena internațională mai puțin, aici lider fiind China.

Dar la acest statut al economiei chineze contribuie inclusiv companiile americane. „Made in USA“ este mai ales un brand de țară național, puțin cunoscut în restul lumii, aceasta deoarece coloana vertebrală a economiei americane este consumul populației.

Din acest motiv, SUA sunt cel mai mare importator al lumii. Tocmai de acest lucru se folosește Trump ca de un atu în războiul lui comercial contra Chinei.

Un mod în care companiile ar conta pentru un președinte al SUA ar fi donațiile pe care acestea le fac pentru campaniile electorale.

În 2016 a făcut vâlvă donația de 1,25 milioane de dolari făcută campaniei lui Trump de unul dintre membrii boardului Facebook. Mark Zuckerberg, fondatorul companiei, a apărat această donație. Facebook, de altfel, poate fi un instrument electoral formidabil.

Nici anul acesta donatorii de la Amazon, Apple, Facebook, Google și Microsoft n-au stat deoparte de alegeri. Însă puțini l-au sprijinit pe Trump. Companii uriașe înseamnă și burse de acțiuni și piețe financiare uriașe.

Mărimea burselor contează pentru companiile listate deoarece cu cât piața este mai mare, cu atât este mai disponibilă finanțarea.

Iar SUA au cea mai mare bursă de acțiuni din lume, dar și una dintre cele mai vechi: New York Stock Exchange, înființată în 1792, are o capitalizare de piață a companiilor listate de aproape 20.000 de miliarde de dolari.

Surioara mai mică, Nasdaq, unde se listează companiile de tehnologie, ocupă locul doi în lume, cu o capitalizare de 14.000 de miliarde de dolari.

Față de următoarea clasată, Tokyo Stock Exchange, bursa de la New York este de patru ori mai mare. Wall Street poate astfel să dea tonul celorlalte burse ale lumii, să producă crize financiare globale sau să ajute revenirea economiei mondiale.

Mai mulți analiști au indicat că în actuala cursă pentru funcție de președinte al SUA, Wall Street i-a abandonat pe republicanii lui Trump.

O companie americană de retail, Walmart, este cea mai mare corporație din lume în funcție de venituri (524 de miliarde de dolari în 2019), potrivit Fortune Global 500. Până la listarea, anul acesta, a companiei saudite Aramco, Microsoft a fost și cea mai mare companie în funcție de capitalizarea de piață.

În aceste condiții, nu poate fi de mirare că cei mai bogați oameni ai planetei sunt oameni de afaceri sau investitori din SUA: Jeff Bezos de la Amazon, Bill Gates de la Microsoft și Warren Buffett, unul dintre cei mai de succes investitori din lume (această succesiune în clasamentul mondial este din 2019).

Cel mai puternic și evident simbol al dominației SUA în economia lumii este dolarul. Moneda americană reprezintă 60% din rezervele valutare la nivel mondial, potrivit FMI. Spre comparație, euro, moneda aflată pe locul doi, are o pondere de doar 20%.

Dolarul este monedă de investiții și finanțare și influențează orice, de la schimburi comerciale la credite, datorii suverane și cotația petrolului. Circa jumătate din creditele bancare internaționale și obligațiunile emise pe piețele internaționale sunt denominate în dolari. Astfel, SUA au, prin banca centrală americană și departamentul de Trezorerie, controlul aproape total al fluxurilor financiare ale lumii. Administrația de la Casa Albă poate să restricționeze utilizarea dolarului în operațiuni de finanțare transfrontaliere de către guverne, instituții și persoane individuale. Spre exemplu, acestea nu mai pot primi plăți pentru exporturi, nu mai pot plăti pentru achiziționarea de bunuri sau nu mai pot deține active denominate în dolari. În același timp, SUA sunt protejate de crizele produse de creșterea deficitelor doarece importurile și datoriile sale sunt plătite în propria monedă. Politicile de relaxare monetară ale Rezervei Federale pot duce la  la deprecierea dolarului, dând SUA un avantaj competitiv pe piețele internaționale. Trump a insistat cu putere ca Fed că deprecieze dolarul.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu