Reforma sistemului de impozitare a proprietăților în România ar trebui să ia în calcul specificul național, distribuția proprietăților și veniturile populației

Metodele prin care se pot crește veniturile din impozitele pe proprietate sunt variate, majoritatea având la bază un tablou care reflectă cât mai fidel valoarea de piață prin evaluarea periodică a proprietăților de către proprietar sau de către un evaluator, utilizarea bazelor de date statistice privind vânzările de imobiliare la stabilirea valorilor impozabile, taxarea în baza chiriei imputate sau prin intermediul sistemelor automatizate de evaluare în masă în baza informațiilor digitale din cadastru, arată un studiu privind impozitul pe proprietate realizat de fundația Friedrich Ebert-Stiftung împreună cu Syndex România.

Potrivit datelor furnizate de o analiză realizată recent de specialiștii Băncii Mondiale în Polonia există patru condiții necesare pentru introducerea unui sistem de impozitare recurentă bazată pe valoarea de piață a proprietăților, respectiv înregistrarea totală a proprietăților, o sursă fiabilă de date privind prețurile la care sunt realizate tranzacțiile imobiliare, o infrastructură de evaluare care respectă standardele internaționale și un sistem eficient de colectare a impozitelor.

“În ultimii ani, România a făcut pași importanți pentru a îndeplini primele trei condiții din lista de mai sus și reformarea sistemului de impozitare a proprietăților nu este un deziderat nefezabil. Totuși, modificarea sistemului exclusiv în baza unui mecanism care să ia în calcul valoarea de piață a proprietăților comportă riscuri importante în România”, spune Marcel Spătari, director Syndex România.

El apreciază că în condițiile în care o mare parte a populației are venituri sub nivelul necesarului pentru un trai decent, iar prețurile proprietăților au crescut fulminant în ultimii ani, o aliniere strictă a impozitelor la „prețurile de piață” ar putea însemna o sarcină fiscală excesivă pentru o mare parte din populația orașelor.

Aproape 96% din populația României locuiește în locuințe aflate în proprietatea membrilor gospodăriei, mult peste media europeană de 69%, dar multe apartamente au fost obținute cu zeci de ani în urmă, și reprezintă unica proprietate importantă a familiilor fără a reflecta nivelul de bunăstare a acestora.

Astfel, un mecanism care ar lua în calcul strict „prețurile de piață” ar duce la o creștere substanțială a impozitelor pentru familiile cu venituri sub nivelul traiului decent, ar penaliza proprietarii de locuințe în cazul unor bule imobiliare și ar duce la gentrificarea masivă a centrelor orașelor mari, consideră Marcel Spătari.

“În acest context, reforma sistemului de impozitare a proprietăților în România ar putea să se bazeze pe soluții care iau în calcul specificul național, distribuția proprietăților și veniturile, nu doar averea populației”.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristina Bellu