FT: BCE măsoară greșit inflația pentru că nu ia în calcul schimbările produse de pandemie în comportamentul de consum al oamenilor

Prețurile multor produse și servicii devenite populare în rândul consumatorilor din zona euro în timpul pandemiei de COVID-19 cresc mult mai rapid decât ar lăsa să se înțeleagă evoluția generală a inflației, potrivit unei analize a datelor oficiale realizată de Financial Times. Publicația atrage atenția că astfel BCE, instituție care-și ghidează măsurile de salvare a economiei în funcție de inflație, se concentrează pe un indicator care nu reflectă pe deplin realitatea.

Principala măsură a inflației din zona euro se bazează pe ceea ce cumpărau oamenii în 2018 și, prin urmare, nu reflectă schimbările din obiceiurile consumatorilor forțate de restricțiile din acest an.

Zona euro a intrat în teritoriul deflației în august, după cum o arată măsura principală a evoluției prețurilor. Aceasta înseamnă că prețurile în general scad o perioadă prelungită de timp, ceea ce poate fi considerat normal în vremuri de criză.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că nu se așteaptă la o revenire în primele luni ale anului viitor. Economiștii chestionați de Reuters anticipează o rată a inflației principale în noiembrie de minus 0,2%. Însă această tendință descendentă a prețurilor este determinată doar parțial de o scădere a costului bunurilor și serviciilor din care consumatorii fie cumpără mai puțin, fie nu mai cumpără deloc din cauza schimbărilor din stilul de viață cauzate de pandemie.

Spre exemplu, prețurile carburanților au fost în octom­brie cu 12% mai mici decât anul trecut, biletele de avion au fost cu 15% mai ieftine, iar tarifele calătoriilor cu trenul au scăzut cu 4,5%.

Camerele de hotel și pachetele de vacanță inter­naționale s-au ieftinit și ele.

Însă oamenii blocați în case din cauza restricțiilor și măsurilor de distanțare socială nu pot profita de aceste prețuri reduse.

Între timp, prețurile unor elemente de bază ale bugetelor gospodăriilor, cum ar fi alimentele, cresc cu un ritm apropiat de rata inflației țintă a BCE, cu puțin sub 2%. De asemenea, urcă prețurile serviciilor de educație, medicale, de îngrijire la domiciliu și ale bicicletelor.

Analiza FT sugerează că cifra pe care decidenții de politică monetară - adică oficialii de top ai băncilor centrale - o folosesc pentru a-și forma deciziile nu reflectă pe deplin modul în care mulți oameni simt schimbările de prețuri din economia reală.

Marchel Alexandrovich, economist la Jefferies, spune că modificarea modelelor de consum este „o problemă sigură“ atunci când vine vorba de măsurarea ratei de creștere a prețurilor.

Florian Hense, economist la Berenberg, crede că „anul acesta a îngreunat mult problemele pe care le aveau birourile statistice și băncile centrale înainte de pandemie, deoarece măsurarea prețurilor a fost afectată în anumite momente, iar tiparele de consum s-au schimbat.“ În încercarea de a captura schimbarea modelelor de cheltuieli, BCE a calculat un indice de inflație experimental. Acesta arată un nivel cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât inflația principală măsurată în fiecare lună începând cu aprilie. Pentru august, ultima lună pentru care datele sunt disponibile, indicatorul arată că inflația din zona euro de fapt nu este negativă.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru