Administrația pe picior de plecare a lui Donald Trump a numit Elveția și Vietnamul, două economii cu dependență puternică de exporturi, manipulatori de monedă. Eticheta este mai înfricoșătoare decât efectele deciziei, considerată ca fiind mai degrabă una politică și simbolică decât de strategie, o ultimă pocnitoare aruncată în războiului comercial global lansat de președintele american care tocmai a pierdut alegerile.Etichetarea atrage totuși atenția că noul președinte al Americii Joe Biden are de refăcut alianțe comerciale și că izolaționismul, politică adoptată atât de SUA, cât și de Elveția, creează limitări în lupta cu turbulențele economice. Pentru Elveția, eticheta de manipulator de monedă vine la un deceniu după ce, în plină criză financiară, Washingtonul a forțat-o să abolească secretul bancar și după o serie de ciocniri între guvernul de la Berna și Comisia Europeană legate de libertatea de mișcare, cote de imigranți din UE și tranzacții financiare pe bursele de acțiuni. Pentru a fi considerată manipulator de monedă de către Washington, o țară trebuie să îndeplinească mai multe criterii legate de surplusul de cont curent cu SUA, surplusul din comerțul bilateral și intervenții pe piața valutară, acestea din urmă trebuind să fie de cel puțin 2% din PIB.
Elveția le întrunește pe toate cu vârf și îndesat și nu i-a fost greu să ajungă aici. Este o economie care se bazează pe comerțul extern și are o monedă considerată de investitori activ de adăpost în vremuri de criză. O astfel de monedă este la mare căutare în condiții de, spre exemplu, pandemie și recesiune globală, așa că francul s-a apreciat amenințător în ultimii ani, spre disperarea Băncii Naționale a Elveției, care a aruncat în sprijinul monedei cantități enorme de resurse monetare.
O monedă în apreciere este toxică pentru o economie care trăiește din exporturi deoarece face bunurile exportate mai scumpe, și prin urmare mai necompetitive, pe piețele internaționale. Elveția a fost pusă de oficialii Trezoreriei SUA pe lista scurtă cu posibili manipulatori de monedă în ianuarie, citând surplusuri de cont curent și comercial ridicate. Tot ce-i mai trebuia pentru a se califica era un nou baraj de intervenții pe piața valutară din partea băncii centrale pentru stoparea aprecierii francului. Atunci, francul, una dintre cele mai tranzacționate monede din lume, se apropia de maximul ultimilor trei ani față de euro.
Tot atunci, oficialii elvețieni nu pareau, cel puțin public, îngrijorați că țara lor este din nou luată în colimator de SUA după ce abia a scăpat în 2018. Ei insistau că americanii le înțeleg poziția, notează Bloomberg. Intervențiile pe piața valutară erau și sunt instrumentul principal prin care banca protejează francul. Însă între timp a venit pandemia, devastând economiile lumii. În martie, banca centrală elvețiană și-a majorat intervențiile la cel mai ridicat nivel de după referendumul pentru Brexit, din 2016.
În prima jumătate a acestui an instituția ajunsese să cheltuiască pe intervenții echivalentul a 90 de miliarde de franci, sau 13% din PIB, o sumă record pentru ultimii ani. Investitorii împingeau francul la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani. În acele șase luni, banca a cheltuit mai mult decât în cei trei ani anteriori la un loc.
În septembrie a devenit clar că Elveția întrunește toate condițiile pentru a fi etichetată de Trezorerie SUA manipulator de monedă.
Efectele unei astfel de decizii, luate când mai sunt doar câteva săptămâni până la schimbarea administrației, sunt neclare. În primul rând, statutul de manipulator ar putea fi jenant pentru Berna. Apoi, teoretic, deschide calea unor sancțiuni și tarife americane. Însă cu dobânda de politică monetară deja la -0,75% și cu francul fiind anul acesta cea mai performantă monedă dintre cele ale țărilor din G10, banca centrală elvețiană nu are alte instrumente la îndemână pentru a stopa aprecierea francului și pentru a proteja economia în afară de intervențiile pe piața valutară. Prin urmare, acestea probabil vor continua. Pe de altă parte, eticheta de manipulator îi va da lui Biden un avantaj în posibilele negocieri comerciale. Astfel, Elveția devine șansa noii administrații de la Casa Albă de a le arăta alegătorilor americani că poate rezolva problema dezechilibrelor comerciale într-un mod ferm, dar prin colaborare, fără a recurge la protecționismul lui Trump, după cum scrie Reuters. Elveția este o economie dezvoltată, dar nu una puternică, neavând parte de susținerea și alianțele care există în UE, bloc la care a refuzat să adere. Este însă suficient de mare pentru a fi un exemplu bun de ce poate păți o țară care supără SUA. În timp ce SUA reprezintă pentru Elveția a doua cea mai mare destinație din afara UE pentru exporturi, pentru SUA importurile elvețiene reprezintă mai puțin de 2%. Totuși, importurile din Elveția nu sunt de neglijat pentru americani, o mare parte din acestea fiind produse farmaceutice precum medicamente contra cancerului și pentru terapii genetice. De asemenea, Elveția este reprezentantul Americii în Iran. Statutul ei de intermediar s-ar putea să fi jucat un rol important în evitarea unui război la începutul acestui an. Vietnam a primit și el eticheta de manipulator de monedă. Despre această țară, The New York Times se întreabă dacă nu cumva este următorul miracol economic asiatic. Unele estimări spun că economia va crește anul acesta cu 3%, când multe state din regiune și din lume se chinuie în recesiune. Însă miracolul vietnamez nu are secrete: rețeta succesului este aceeași aplicată de toate economiile est-asiatice de succes „ atragerea producătorilor străini și exporturi. Până și multinaționalele chineze fug în Vietnam de costurile ridicate ale muncii de la ele din țară și de sancțiunile aplicate de SUA Chinei. Analiștii cred că banca centrală a acestei țări, care a asigurat că nu-și folosește moneda pentru a obține avantaje necinstite în comerțul internațional, va lăsa valuta să se aprecieze o perioadă înainte ca guvernul să negocieze cu Washingtonul. Trezoreria SUA a pus pe lista țărilor urmărite și Thailanda, Taiwan și India, alături de Japonia, Coreea de Sud, Germania, Italia, Singapore și Malaysia.
Ironia este că în septembrie Trump a povestit că a cerut oficialilor săi să ajusteze cursul de schimb al dolarului pentru a răspunde manipulărilor de monedă repetate efectuate de China, dar a fost refuzat. Trump a insistat mult timp asupra băncii centrale americane să deprecieze dolarul. Washingtonul a retras în ianuarie eticheta de manipulator dată Chinei. Atunci pregătea terenul pentru negocieri pentru un armistițiu în războiul comercial cu Beijingul.
„Deci mă duc la oamenii mei și le zic «Ce-ar fi dacă am mișca un pic dolarul?»“, a povestit Trump. „Domnule, nu putem face acest lucru, trebuie să-l lăsam să fluctueze natural“, a venit răspunsul.
0 comments :
Trimiteți un comentariu