Pandemia a accelerat trendul românilor care aleg viața la țară în detrimentul celei de la oraș, care începuse să prindă contur în ultimii ani. Acum, există chiar și un ghid care îi ajută pe cei cu experiență „printre betoane” să își găsească locul la sat, dar și opțiuni de finanțare a proiectelor lor în mediul rural.În 2018, după ce am născut băiețelul, am ales să mă întorc la părinți, într-un oraș mic de provincie, situat la poalele munților Făgăraș, un oraș cu aproximativ 5.000 de locuitori. Dar stăm mai mult în satul Ucea de Sus. Am considerat că este mult mai sănătos pentru copil și pentru mine să renunțăm la poluare, trafic, stres, măcar pentru câțiva ani. Bunica mea locuiește în Ucea de Sus și băiețelul meu a crescut în curtea copilăriei mele, printre animale și natură. M-am reconectat cu locurile natale și am redescoperit frumusețea zonei”, spune Ioana Marian Cristian. De profesie economist, ea a hotărât în 2018 să se mute la țară pentru a-i putea oferi băiatului său o viață mai sănătoasă și mult mai liniștită față de cea de la oraș.
Sorin Donciu, tester în domeniul IT, este un viitor migrator către rural, încă locuiește în București, dar urmează să se mute într-un mic sat din județul Ialomița, după cum a declarat el într-un interviu acordat la începutul lunii decembrie. El spune că de mai mulți ani se gândea la mutarea într-o zonă de deal sau de munte, iar pandemia a accentuat această dorință.
„Cochetam de mult cu mutarea într-o zonă de deal sau de munte undeva cu multă verdeață. Cumva s-a întâmplat ca o cunoștință să ne transmită că vecinul lui își vinde casa și am zis să o vedem, de curiozitate. Ne-am îndrăgostit de casă, iar decizia a fost luată instant. Acum câțiva ani am încercat să cumpărăm un teren și în București, dar costurile ar fi fost mult prea ridicate, iar beneficiile din oraș mult prea puține”, spune Sorin Donciu.
Oamenii care fac o astfel de tranziție sunt dispuși să cheltuie pe teren și casă, plus renovările ulterioare, undeva la circa 50.000 euro, asta în contextul în care aleg să cumpere o casă deja construită.
Octavian Viorel, un „fiu al satului”, după cum se autodescrie chiar el, și-a dat viața de la oraș pentru cea de la țară. Ideea înființării unui proiect care își propune să ajute oamenii ce își doresc să facă această tranziție a venit în perioada pandemiei, când a simțit nevoia unei comunități din care să facă parte în satul în care stătea.
Proiectul său, „Niște Orășeni”, își propune să îi ajute pe cei care își doresc să facă tranziția de la oraș la sat printr-un ghid unde regăsesc informații de la costul unei case, până la comunitatea și mediul natural din care urmează să facă parte.
„Acest proiect a venit dintr-o necesitate pentru că în perioada primului lockdown eu eram la țară și de acolo am simțit nevoia de comunitate. Eu eram în satul bunicilor, toate erau bune și frumoase, doar că nu aveam acolo oameni asemeni mie”, spune Octavian Viorel, inițiatorul proiectului Niște Orășeni.
Inițiativa a fost lansată în luna septembrie a anului trecut, moment în care a fost lansat și un ghid de relocare din urban în rural; acestuia s-a alăturat și Patria Bank, care pune la dispoziție o serie de credite pentru cei care doresc să facă tranziția de la viața de oraș la cea de la sat. Astfel, banca oferă atât credite ipotecare, cât și credite pentru firme mici și mijlocii și credite agricole pentru achiziția unui teren, achiziția de combine și tractoare sau semințe ori dezvoltarea fermei.
Scopul ghidului Niște Orășeni este acela de a aduce informații multe și relevante pentru oamenii care doresc să facă această tranziție. Totodată, ghidul se adresează și administrațiilor locale din mediul rural și grupurilor de cercetare ce doresc să documenteze comunități dornice de atragere de noi locuitori.
„Interesul a fost destul de mare, în primele zile de la publicarea ghidului au fost peste 550 de downloaduri și au fost și clienți ai băncii care ne-au întrebat ce putem oferi pe zona de creditare, ce plajă de servicii avem pentru cei care vor să se mute”, spune Ștefania Cristescu, manager marketing și Comunicare, în cadrul Patria Bank.
Pentru demonstrarea fiabilității acestei abordări, Niște Orășeni a început ca un proiect pilot având ca localitate-fanion comuna Slătioara, din județul Vâlcea. Grupul de cercetare în elaborarea ghidului este format din specialiști din mai multe arii, astfel încât să cuprindă cele mai importante aspecte ale deciziei de mutare în mediul rural.
Dimensiunile calității vieții considerate a fi necesare unui trai satisfăcător în mediul rural sunt populația, educația, sănătatea, locuirea, mediul social, mediul natural, calitatea societății, servicii publice, timp liber, servicii private, buget lunar, aspecte analizate și discutate la nivelul comunei Slătioara în ghidul de relocare de către grupul de cercetare din cadrul proiectului.
Inițiatorii proiectului sunt de părere că tendința oamenilor de a da traiul de la oraș pentru cel la țară va continua și după ce pandemia își va mai diminua din efecte.
„Tendința de a pleca din orașe a fost accelerată de pandemie, ea exista oricum și înainte, iar o parte dintre oameni au început deja să se mute. Părerea mea este că ea va continua, dar acum a fost un declanșator care le-a arătat oamenilor că pot lucra și altfel și pot să trăiască din orice fel de loc, în contextul în care telemunca a crescut semnificativ. Nu vor alege toți să rămână permanent în mediul rural, sunt anumite segmente care vor fi atrase de acest tip de viață nouă, iar unele care se vor întoarce la viața de dinainte de pandemie și doar vor avea o locație unde să se ducă din când în când”, spune Ștefania Cristescu.
Rata migrației din urban către rural este mai mare față de migrația celor care aleg să se mute la oraș în detrimentul satului. Conform datelor Institutului Național de Statistică, numărul celor care au migrat din mediul urban în rural a fost în 2019 de peste 113.700 persoane, de peste patru ori mai mare față de anul 2000. Totodată, în urmă cu 20 de ani numărul celor care migrau dinspre rural către urban era de aproape 550.000 persoane, pe când în 2019, numărul acestora s-a redus la 94.000. Cifrele de la Statistică confirmă tendința conform căreia oamenii au început să prefere mai mult viața de la sat în locul celei de la oraș. Iar motivele sunt multe - oamenii preferă în loc de la poluarea, aglomerația și zgomotul orașelor, viața liniștită și sănătoasă de la țară, precum și un cost al vieții mai scăzut.
„Am identificat câteva categorii de oameni care ar face această tranziție, freelancerii care pot lucra de oriunde, mai sunt cei care vor să se întoarcă în satul natal să își reînceapă viața, mai sunt și câțiva din afara țării care au început să revină în satele românești să reconstruiască. Familiile cu copii sunt cele mai doritoare de o astfel de schimbare, aceștia sunt oarecum în target, cei pe care i-am văzut noi ca fiind mai deschiși pentru a-și alege tipul acesta de viață”, precizează Ștefania Cristescu.
Dorința inițiatorilor acestui proiect este mai întâi să vadă rezultate în Slătioara, ulterior mergând cu proiectul la nivel național. Octavian Viorel spune că urmează să se întâlnească cu Asociația Comunelor din România, care s-a arătat interesată de acest proiect, pentru a discuta un posibil parteneriat care își dorește implementarea proiectului la nivel național.
0 comments :
Trimiteți un comentariu