Care sunt dobânzile de politică monetară ale băncilor centrale din Europa vs. dobânda BNR. O politică agresivă de reducere a dobânzilor are (cel puțin) două costuri: o depreciere nominală a cursului valutar și o recrudescență a inflației

♦ Dacă leul s-ar fi depreciat cu 12%, cursul valutar ar fi ajuns la 5,34 lei/euro, evoluție care ar fi stârnit panică într-o țară unde populația încă se raportează la cursul valutar ca la un indicator-cheie.

Dobânda de politică monetară din România este în continuare real-negativă (circa -0,8%), în timp ce în prezent dobânda de politică monetară din zona euro a devenit real-pozitivă (dată fiind inflația foarte scăzută), ceea ce înseamnă că, în termeni relativi, dobânda-cheie a BNR este mai stimulativă decât dobânda din zona euro, susține într-o opinie Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.

„Nivelul dobânzii real-negative (calculate ex-post) din România a fost aproape similar cu cel din zona euro începând cu mijlocul anului 2018 și până la jumătatea anului 2020. Dobânda de politică monetară a BNR s-a situat în teritoriul real-negativ (a fost mai mică decât inflația) continuu din a doua jumătate a anului 2017 și până în decembrie 2020“, scrie Lazea în opinia cu titlul „Precizări despre dobânda de politică monetară a BNR: determinanți și comparații internaționale“.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega