Pe 16 martie 2020, când clopoțelul a sunat de stare de urgență în România, magazinele mici și mari, restaurantele și multe alte firme au pus temporar lacătul pe ușă sau au rămas fără clienți. Companiile care s-au repliat rapid au găsit un răspuns simplu pentru a continua dezvoltarea: online-ul. Cu toate acestea, unii producători și comercianți au ajuns la concluzia că soluția deschiderii unei platforme online nu este atât de ușoară pe cât pare.Ei au descoperit că au nevoie de un nou canal de vânzare pentru că nu mai aveau acces la cele clasice sau aveau accesul restricționat. Cunoștințele sunt puține, majoritatea companiilor s-au axat dintotdeauna pe canalele clasice de distribuție, de vânzare către consumatorul final, fie către revânzători. Când nu au mai putut face acest lucru, ei nu aveau nici cunoștințele necesare pentru a face transformări potrivite”, spune Doina Vîlceanu, chief marketing officer al dezvoltatorului de magazine online ContentSpeed, în cadrul unui interviu organizat recent pentru Ziarul Financiar.
Piața comerțului online din România este pe o traiectorie de creștere de circa 30% față de 2019 și se îndreaptă spre 5,5 miliarde de euro, așa cum atestă informațiile Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO). În cadrul acestui avans, unele companii s-au bucurat de creșteri de două sau chiar trei cifre, dublându-și ori triplându-și vânzările, în anumite cazuri.
În ultimele nouă luni din an, odată ce au apărut mai multe magazine și platforme online, acestea au investit în marketing, ceea ce a adus clienți pentru produsele lor. Dezvoltarea pieței a atras după sine o nouă etapă și pentru segmentul serviciilor de livrare rapidă și livrare la domiciliu din România.
Această evoluție a livrărilor a avut un impact și în piața muncii, întrucât companiile de livrări au început să angajeze sute de livratori cu contract de muncă, nu doar pe bază de comision. În această situație s-a regăsit și compania de livrări Urban Logistic, fondată în piața locală de danezul Lars Lund, fost șef al kika România. Astfel, poziția de livrator a devenit un loc de muncă stabil în piață.
În ceea ce privește companiile care au înțeles din primele săptămâni nevoia canalului online, acestea au provenit din majoritatea sectoarelor economice care au o latură de B2C.
„Am văzut interes pentru magazine online în toate sectoarele care au fost de interes și pentru consumatorii finali, precum electronice, electrocasnice, petshop-uri, cărți, inclusiv fashion, nu mai vorbim de domeniul farmaceutic. A existat foarte mult interes și în piața bunurilor de larg consum și în livrare de alimente sau mâncare la domiciliu. Pe acestea am avut cele mai multe solicitări pentru această relansare în mediul digital a afacerilor tradiționale pe care le aveau.”
Compania românească ContentSpeed a dezvoltat până acum peste 1.000 de magazine online B2C și B2B, iar costurile, dimensiunile, timpii de dezvoltare, amortizarea și eficiența investiției pot varia în funcție de business.
„Prima etapă este identificarea nevoilor reale pe care le are compania. Stăm la o masă și punem pe hârtie obiectivele de business, precum și componentele pe care le are compania deja implementate. Pentru că atunci când discutăm de o companie cu afaceri de 40 de milioane de euro care face distribuție de bunuri de larg consum, spre exemplu, acolo există deja un software de gestiune și un software pentru depozite.” Odată ce informațiile sunt puse cap la cap, dezvoltatorul de magazine online la care apelează respectivul business trebuie să gândească o soluție care să integreze toate componentele afacerii.
„Dacă un magazin online nu este integrat cu ce are deja compania ca soluții software implementate este mai mult o bătaie de cap decât un ajutor pentru ei.”
„Mi-au făcut
niște băieți de la Ploiești”
În ultimii zece ani, soluțiile software standardizate pe care le vând marile companii de tehnologie, precum Microsoft, au căpătat un nivel de sofisticare ce poate lucra ca un avantaj. De asemenea, o soluție customizată poate fi utilă, dar orice soluție customizată, construită specific pentru un anumit business, trebuie să fie integrată cu soluțiile software deja existente în procese.
Cu toate acestea, o serie de „metehne” sunt perpetuate în continuare de antreprenori, iar printre acestea se numără apetitul ridicat pentru soluții software personalizate.
„Există niște metehne cumva perpetuate ale antreprenorilor români, și-anume de a-și face soluții customizate în cadrul companiei. «Mi-am făcut cu niște băieți de la Ploiești un software de gestiune că mi s-a părut mie că este prea complicată compania mea pentru o soluție software standardizată». În momentul în care începi să personalizezi foarte mult și să faci intern diferite dezvoltări, ar putea deveni o provocare menținerea la zi a soluției respective.”
Un alt element important de luat în calcul în discuția soluție standard versus soluție customizată este cel al timpului de lansare pe piață, în contextul în care dezvoltarea internă ar putea dura mai mult dacă nu există resursele necesare.
În ceea ce privește dezvoltarea unui magazin online, în funcție de complexitatea acestuia, de dimensiunea catalogului de produse, de dimensiunea companiei, acesta ar putea fi realizat într-un inteval cuprins între 2 săptămâni și 5 luni.
„În majoritatea cazurilor pentru start-up-uri vorbim de un termen de 2-3 săptămâni, iar atunci când vorbim de un retailer tradițional, unde avem obligativitatea de a ne integra cu celelalte soluții folosite, discutăm de 2-3 luni. Pentru o companie mare de distribuție, unde deja intră mai multe componente, termenul aproximativ ar fi de 4-5 luni.”
Citește continuarea articolului pe www.bussinessmagazin.ro
0 comments :
Trimiteți un comentariu