Politica externă perturbatoare a lui Donald Trump și-a pus amprenta asupra țărilor din Europa Centrală și de Est și din Balcani, regiuni marcate de animozități locale și interese politice contrare. Sunt analiști care cred că înfrângerea președintelui american în alegerile din noiembrie le va da dureri de cap liderilor populiști. Cei din Polonia și Ungaria nu doar că vor pierde un aliat și model, ci vor găsi în Joe Biden o amenințare.„Suspiciunile că Rusia s-a amestecat în alegerile pentru președinte din SUA din 2016 în favoarea lui Trump au provocat fiori la nivel politic în Varșovia, Vilnius, Riga și București“, a spus pentru EUobserver Armand Gosu, specialist în regiunea care a fost sub influență sovietică. Totuși, Trump s-a dovedit a fi mai degrabă un aliat în ceea ce privește politicile de securitate decât un factor de incertitudine, chiar dacă acesta a perturbat serios ordinea din NATO. Iar pentru politicienii cu tendințe iliberale, fostul președinte american a fost un model în a contra Comisia Europană și mai ales țările care dețin conducerea politică a UE.
„În esență, Trump a continuat politica Washingtonului pentru Europa de Est. Dacă a intrat în conflict cu cineva, a fost cu Germania și Franța și și-a exprimat preferințele, pentru motive ideologice, pentru Polonia și Ungaria“, a spus Gosu. Trump a promis Poloniei, printre altele, că va aduce pe teritoriul său trupe americane retrase din Germania.
Însă în Serbia, un aliat tradițional al Rusiei și, mai nou, al Chinei, SUA și mai ales președinții americani democrați sunt asociați cu bombardamentele NATO din 1999, când Bill Clinton locuia la Casa Albă. În Balcani, moștenirea lăsată de Trump constă mai ales în acordurile bilaterale semnate cu Kosovo și Serbia pentru normalizarea relațiilor economice dintre cele două state, în condițiile în care Belgradul încă vede Kosovo ca fiind provincie sârbă.
În timpul semnării Acordului de la Washington, spune povestea, republicanul Trump l-a presat pe președintele sârb să accepte mutarea ambasadei sârbe din Israel la Ierusalim. Însă un alt rezultat al acelui acord a fost că un lac disputat dintre Serbia și Kosovo se va numi Lacul Trump pentru a pune capăt disputei. Liderii considerați ca având tendințe autoritare din Polonia, Ungaria și Slovenia l-au considerat pe Trump ca fiind un aliat puternic ale cărui acțiuni au fost date ca exemplu pentru a-și justifica propriile poziții față de imigrație, știrbirea statului de drept și a standardelor democrației.
Odată cu venirea lui Biden la Casa Albă a crescut speranța că democratul Biden va încuraja separarea puterilor în Polonia și Ungaria. De asemenea, există speranța că noul președinte se va concentra pe securitatea regională în fața amenințării ruse și că va netezi drumul Balcanilor spre integrarea în UE. „Noua administrație americană va presa guvernele iliberale de la Budapesta și Varșovia să intre în rând“, a mai spus Gosu.
Un semn că Biden va schimba ceva în politica externă este că administrația sa a schimbat șefii de la Radio Europa Liberă, Radio Asia Liberă și Middle East Broadcasting Networks. Foștii directori au fost concediați la doar o lună după numirea lor, scrie AP. Ivan Krastev, președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia, atrage atenția într-un articol din Financial Times că pandemia de COVID-19 a făcut ca politicile să fie mai locale, o tendință amplificată de înfrângerea lui Trump.
Ca rezultat, promisiunea unei mișcări populiste paneuropene pare mai greu de materializat. Drumurile aliaților europeni ai lui Trump diverg acum. În Italia, Franța și Spania partidele naționale populiste încearcă să folosească nemulțumirea în creștere față de măsurile de lockdown pentru a atrage electorat. În schimb, în Polonia și Ungaria populiștii încearcă să-și păstreze controlul asupra puterii dovedind că măsurile de lockdown funcționează. Și tocmai în Europa Centrală și de Est efectul înfrângerii lui Trump se va simți mai puternic.
„Ne rugăm pentru o victorie a lui Donald Trump deoarece cunoaștem bine diplomația guvernului democrat american, construită pe imperialism moral. Ne-am lovit forțat de ea înainte, nu ne-a plăcut, nu mai vrem“, spunea înainte de alegeri premierul ungar Viktor Orban. Rugăciunea nu l-a ajutat, iar la conducerea SUA a venit un om care este dușmanul iliberalismului european pe cât Trump era față de liberali. Guvernele de la Budapesta și Varșovia nu doar că au pierdut un aliat, ci au pe cap o nouă problemă.
Budapesta și Varșovia consideră angajamentul noii administrații de a lupta contra corupției internaționale și intenția UE de a lega distribuirea fondurilor europene de respectarea statului de drept ca fiind un amestec în treburile interne.
Cu Biden la Casa Albă, nu ar fi surprinzător dacă liderii din Ungaria și Polonia vor întoarce spatele Americii și vor colabora mai strâns cu alte regimuri autoritare. Decizia guvernului maghiar de a deschide un campus al Universității chineze Fudan la Budapesta după izgonirea Universității Central Europene înființată de miliardarul George Soros ar trebui interpretată ca un mesaj scris cu litere cât casa.
0 comments :
Trimiteți un comentariu