Scumpirea mâncării și austeritate: rusul de rând duce greul crizei și tot pe el se bazează Moscova pentru revenirea economiei

Rusul de rând a trebuit să plătească anul trecut cu 20% mai mult pentru o pâine și cu 65% mai mult pentru zahăr. S-au scumpit și uleiul și pastele făinoase. Cu toate acestea, tot pe rusul de rând se bazează strategia guvernamentală pentru scoaterea economiei din criză: încurajarea oamenilor să cheltuiască fără limite. Strategia mai are însă o componentă importantă: austeritatea.

Aceasta este o parte a contextului în care au izbucnit în Rusia cele mai recente proteste contra președintelui Vladimir Putin. În țara sa, amintirea lipsurilor alimentare din era sovietică și a inflației puternice de după colapsul URSS a făcut ca prețurile mâncării să fie o chestiune politică și socială sensibilă.

Cu o rată a popularității aflată aproape de cel mai scăzut nivel, Putin și-a certat luna trecută în direct la televizor miniștrii pentru că nu fac destul pentru a stopa creșterea prețurilor, deși a lăudat exporturile uriașe de grâu și dublarea producției în ultimele două decenii, scrie Bloomberg.

„În acele timpuri, se spunea că în URSS poți găsi orice, doar că nu suficient pentru toată lumea. Doar că nu era suficient pentru toți pentru că erau lipsuri“, le-a spus Putin rușilor. „Astăzi s-ar putea să nu fie suficient pentru că oamenii nu au suficienți bani pentru a cumpăra anumite produse la prețurile din piață.“

Inflația prețurilor de consum din Rusia a accelerat peste așteptări la sfârșitul anului trecut, în pofida cererii slabe, iar așteptările inflaționiste urcă rapid, scriu analiștii de la ING. În decembrie, rata inflației a fost de 4,9%, față de 4,4% în luna anterioară. Nivelul este mai mult decât dublu în comparație cu cel din februarie. Accelerarea poate fi atribuită unor factori precum deprecierea rublei în raport cu dolarul, inflația agri­colă globală, în condițiile în care cotațiile cerealelor au crescut cu 25% în termeni anualizați exprimați în dolari și cu 50% dacă prețurile sunt mă­surate în ruble, în perioada august-septrembrie. Inflația alimentară a fost principalul motor al acce­lerării generale a inflației.

Sub această presiune, și sub cea a reducerii veniturilor, guvernul de la Moscova s-a grăbit să intro­ducă măsuri pentru plafonarea prețurilor alimentelor de bază și pentru limitarea exporturilor de grâu și alte mărfuri agricole. Problema nu este la fel de severă cum era în urmă cu un deceniu, însă restricțiile în stil rusesc sunt singura soluție care garantează înrăutățirea unei crize alimentare, arată Bloomberg.

Revenirea din criza produsă de pandemia de COVID-19 este grea pentru Rusia. Veniturile mai slabe din exporturile de petrol și gaze, creșterea șomajului și sprijinul guvernamental anemic pentru populație și companii au lăsat gospodăriile într-o situație financiară mai grea într-un an electoral.

Optimismul despre economie s-a prăbușit la nivelurile din 1998, iar o treime din ruși se consideră săraci. Putin, care își întreține o imagine de om de acțiune, acționează, dar într-un mod predictibil: a acuzat producătorii de alimente că preferă să facă pe plac piețelor externe în detrimentul consumatorilor ruși. Rezultatul este că principalul exportator de cereale din lume va impune din februarie o taxă pe exporturile de grâu. Vor fi și cote de export pentru cereale, dar și subvenții pentru producătorii de făină. Guvernul a căutat să plafoneze prețurile „produselor importante social“ precum zahărul și uleiul de floarea-soarelui.

Sub presiune, unele supermarketuri au anunțat că ar putea renunța la adaosurile comerciale pentru alimente precum paste, pâine, carne de vită conservată, ceai negru, cartofi, cereale și lapte ultrapasteurizat sau că cel puțin vor încerca să nu majoreze prețurile. Economia rusă se descurcă în criza provocată de pandemie mai bine decât multe altele, scrie The Moscow Times, un ziar rusesc cu oarecare independență față de Kremlin.

Însă austeritatea, afacerile distruse și prudența consumatorilor vor face ca revenirea să fie lentă. Un plan de cheltuieli prezentat recent de guvern prevede revenirea la austeritatea care a caracterizat perioadă de dinainte de pandemie. Deficitul bugetar de 4,4% din PIB din 2020 va fi redus la doar 2,4% din PIB anul acesta.

Este cel mai scăzut nivel din grupul economiilor de piață emergente, potrivit IFI.

În loc de cheltuieli guvernamentale, Rusia se bazează pe cei 145 de milioane de locuitori și pe banii lor pentru ieșirea din recesiune, spune Dmitri Dolgin, economist șef al ING Rusia. Cea mai mare parte din creșterea economică din următorii ani este așteptată să vină din revenirea cheltuielilor consumatorilor.

De asemenea, guvernanții speră că rușii bogați vor pune în circulație banii ascunși anul trecut, acoperind astfel pagubele cauzate de pandemie locurilor de muncă și salariilor. Banca Mondială estimează că un sfert din venitul disponibil a fost pus deoparte, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani. Nici investitorii străini n-au fost generoși cu Rusia în 2020. Anul trecut, investițiile străine directe s-au prăbușit cu 95%, la cel mai scăzut nivel din 1994 încoace „ intrări nete de doar 1,4 miliarde de dolari.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru