Țările care au rezistat în fața pandemiei vor suferi consecințe economice de durată generate de prăbușirea la nivel mondial a migrației muncitorilor calificați, fenomenul urmând să oprească creșterea populației de vârstă activă a acestora, avertizează economiștii, potrivit Financial Times.Pandemia de coronavirus a pus capăt creșterii constante timp de un deceniu a fluxului de migranți la nivel mondial, relevă datele OCDE. Iar în condițiile în care multe țări își înăspresc acum controalele la granițe, migrația în acest an va fi „departe de normal“, potrivit lui Christophe Dumont, din cadrul organizației.
Migranții sunt cei care suportă consecințele acestui fenomen, de la cei care nu-și găsesc slujbe, la membri de familie ținuți departe unii de ceilalți, la studenți forțați să-și amâne cursurile și refugiați blocați în tabere.
Vor exista efecte de durată și pentru țările care s-au bazat în ultimii ani pe un influx constant de nou-veniți pentru a le ocupa slujbele, a susține creșterea forței de muncă, a impulsiona sectorul de învățământ și a compensa povara fiscală a populației aflate în curs de îmbătrânire, spun economiștii.
De exemplu, în Australia și Noua Zeelandă avansul PIB-ului a fost alimentat de populația în creștere, în mare parte datorată nivelurilor ridicate ale imigrației nete.
Alte guverne nu văd scăderea migrației ca pe o problemă imediată, având în vedere că nivelurile totale ale șomajului sunt în creștere în majoritatea țărilor. O excepție este în domenii cheie, cum ar fi sănătatea și agricultura; anul trecut unele țări au importat muncitori sezonieri chiar și în timpul lockdownurilor.
Însă o scădere de durată a mobilității cross-border ar putea afecta țările unde migrația a compensat presiunile fiscale ale populațiilor în curs de îmbătrânire, cum este cazul Germaniei.
Migrația internațională s-ar putea redresa odată cu redeschiderea granițelor, însă economiștii nu se așteaptă la o revenire la nivelurile de dinaintea pandemiei pentru o vreme.
Experiența pandemiei a făcut guvernele să realizeze valoarea migrației forței de muncă slab calificate în unele sectoare. În același timp, însă lockdown-urile au accelerat automatizarea, iar tehnologia ar putea erode cererea de astfel de muncitori, argumentează Carlos Vargas-Silva, profesor la universitatea Oxford.
Între timp, cererea pentru migrația de forță de muncă înalt calificată ar putea scădea puternic. O schimbare pe termen lung de acest fel ar putea reduce populația de vârstă activă, și prin urmare baza fiscală, a unor țări dezvoltate, dar ar putea aduce și oportunități pentru muncitorii calificați din lumea aflată în curs de dezvoltare.
Astfel, pe viitor munca de la distanță ar putea face penuriile de forță de muncă din țările dezvoltate mai puțin probabile, diminuând în același timp exodul creierelor din lumea aflată în dezvoltare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu