Băncile europene, deși unora pandemia le-a cauzat primele pierderi după mulți ani, în unele cazuri din ultimul deceniu, asigură că ce este mai rău a trecut pentru portofoliile lor de credite. Acest lucru ar însemna că riscul venirii unei noi crize financiare din sectorul bancar este scăzut. Însă analiști și chiar bancheri spun că pericolele sunt greu de depistat deoarece sunt mascate de programele prin care guvernele încearcă să salveze economiile. Unul dintre aceste pericole, umflarea datoriilor companiilor și intrarea în insolvență a acestora, este imposibil de evaluat deoarece guvernele țin pe perfuzii financiare atât business-urile sănătoase, cât și pe cele în moarte clinică.ABN Amro din Olanda a raportat ieri primele pierderi anuale din ultimii zece ani, de 45 de milioane de euro, cauzate, a explicat banca, de efectul de coroziune al dobânzilor negative. De asemenea, instituția de credit a renunțat la plata dividendelor pentru 2020. Și Société Générale, din Franța, a anunțat primele pierderi anuale din cel puțin 1987. Rezultatele au fost însă pozitive în trimestrele trei și patru din 2020, ajutate de ceea ce banca spune că este „reducerea costului riscului“. Prin acest lucru, banca înțelege provizioanele (rezerve) constituite pentru acoperirea posibilelor credite neperformante. Acestea, situate la 689 de milioane de euro în trimestrul patru, sunt totuși cu 86% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, dar mai mici decât s-au așteptat analiștii.
La fel ca BNP Paribas, SocGen a anunțat că provizioanele se vor reduce, probabil, anul acesta, indicând astfel că ce a fost mai greu pentru portofoliul de credite a trecut, notează Financial Times. Și Banco Santander, din Spania, și Deutsche Bank, din Germania, au pus deoparte provizioane mai mici decât s-au așteptat analiștii. CEO-ul de la Santander apreciază chiar că costul riscului va reveni anul acesta la nivelurile de dinainte de pandemie. Mulți creditori europeni își justifică provizioanele reduse prin măsurile de stimulare economică finanțate cu bani de la bugete.
Însă Peter Lee, directorul editorial de la Euromoney, publicație cu o experiență de peste 50 de ani în finanțe, le spune investitorilor să nu creadă pe nimeni pe cuvânt.
În ianuarie, grecul Yannis Stournaras, membru al consiliului guvernator al BCE, banca centrală a zonei euro, a avertizat că multe din băncile din zona euro subestimează pierderile din creditare pe care le va produce probabil pandemia de COVID-19. „Există părerea generalizată că multe bănci din zona euro își subestimează pierderile din creditare cauzate de pandemie, în special în cazul clienților care în prezent beneficiază de amânarea plății ratelor“, a spus bancherul grec. De aceea, a precizat el, instituțiile de supraveghere se vor concentra anul acesta pe evaluarea calității activelor bancare. „Revenirea pandemiei și noua rundă de restricții din Europa pot duce la o recesiune mai lungă și mai profundă, asociată cu un val de default-uri corporate, cu creșterea creditelor neperformante și distrugeri de locuri de muncă.“
Și directorul general al Băncii Reglementelor Internaționale, un fel de bancă centrală a băncilor centrale, a spus încă din iunie 2020 că, „mai important, șocul asupra solvabilității urmează să fie simțit“. Un risc este apariția unei crize a solvabilității, în care pasivele companiilor se umflă atât de mult încât acestea nu-și vor mai putea plăti datoriile.
Acest lucru ar însemna falimentul lor, scrie International Banker, care se referă la întreaga lume dezvoltată. Rămâne o întrebare deschisă cum va fi afectată calitatea activelor bancare de terminarea perioadei de suspendare a plății ratelor și de garanții pentru credite, apreciază experții Autorității Bancare Europene, care au calculat că în Europa o cincime din creditele de 587 miliarde euro cu rambursările înghețate prezenta risc ridicat la finalul trimestrului trei din 2020.
Pentru că pademia a forțat multe afaceri să-și închidă activitatea, firmele au recurs inițial la bani pe datorie pentru a-și asigura lichiditatea.
În Franța, numărul falimentelor a atins anul trecut cel mai scăzut nivel din ultimii 33 de ani. Performanța este o amăgire pentru că datele nu reflectă reducerea numărului de afaceri cu probleme. În primul rând, autoritățile au modificat temporar definiția afacerii insolvente. Apoi, statul francez ajută cu generozitate companiile prin măsuri care le asigură fluxul de cash, le permite să amâne plățile, le finanțează locurile de muncă, le garantează creditele. „Datele sunt o anomalie statistică, nu o realitate economică“, spune pentru Bloomberg Thierry Millon, analist la Altares. „Sunt companii slabe care supraviețuiesc doar datorită ajutorului dat de guvern, iar după ce ajutorul public este retras, acestea se vor prăbuși chiar rapid.“
Pentru a amortiza șocul, guvernul va transforma o parte din garanțiile de 130 de miliarde de euro în granturi. În Spania, aproape 623.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă anul trecut, cu toate că și guvernul spaniol este generos cu afacerile și cu finanțarea companiilor pentru protejarea locurilor de muncă. În sectorul turismului, al hotelurilor și al restaurantelor, impactul pandemiei a fost deosebit de violent.
În Germania, a calculat FMI, ajutorul dat de guvern ține în viață una din zece companii. Șase milioane de nemți au participat la schema Kurzarbeit prin care statul plătește o parte din salarii. „Având în vedere acest sprijin, cum putem ști care companii sunt falimentare“, se întreabă Guntram Wolff, directorul institutului Bruegel.
În Grecia, băncile au aplicat moratorii pentru suspendarea plăților pentru o cincime din portofoliile lor de credite. Yannis Stournaras, care este și guvernatorul băncii centrale elene, a spus că „nu știi niciodată ce se va întâmpla după ce această asistență ajunge la final. Multe vor depinde de cât de mare va fi creșterea economică.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu