Pentru guvernele cărora pandemia le golește cuferele a venit timpul identificării unor noi surse de finanțare. Pentru că a vorbi de creșteri de taxe în vreme de criză este blasfemie, Berlinul propune vânzarea activelor statului, a căror „valoare a crescut considerabil în ultimul timp“.De partea cealaltă a spectrului rigorii fiscale, voci apropiate guvernului de la Roma propun ca banca centrală a zonei euro să șteargă pur și simplu datoriile statelor. Totuși, într-un fel sau altul, în unele economii urmează și majorările de taxe, țintele preferate fiind bogații, companiile și viciul.
În Germania, Peter Altmaier, ministrul economiei, a spus că majorările de taxe sunt o modalitate greșită de a gestiona costurile crizei provocate de pandemie și a propus în schimb vânzarea activelor statului, scrie Bloomberg. „Valoarea activelor statului a crescut considerabil în ultimul timp și de aceea ar trebui să examinăm de ce active ale statului ne putem lipsi“, a explicat Altmaier pentru ziarul Welt am Sonntag
„Acest lucru ar aduce în cuferele statului bani pe care i-am putea folosi pentru investiții viitoare.“ Guvernul federal german deține participații la companii precum Deutsche Telekom și Deutsche Post, operatori aeroportuari și transportatorul feroviar Deutsche Bahn, precum și la instituții culturale și de știință sau cooperative de locuințe. De asemenea, statul german este cel mai mare acționar la Commerzbank. Creșterile de taxe ar fi ca o „otravă pentru economie“ deoarece Germania are deja taxe mari, chiar și în comparație cu standardele internaționale, a spus Altmaier.
„Ne putem împrumuta cu bani la dobânzi foarte mici sau chiar negative.“ Potrivit ziarului Spiegel, guvernul german ia în considerare o nouă suspendare a frânei pentru datorie prevăzută în constituție pentru 2022 în condițiile în care este așteptată acumularea unor datorii noi de puțin sub 60 de miliarde de euro. Germania a fost și în criza anterioară, și este și în cea actuală, protectoare cu companiile deoarece astfel ocrotește indirect și locurile de muncă. Apoi, firmele de familie, celebrele „Mittelstand“, sunt coloana vertebrală a economiei.
În Marea Britanie, economie bazată pe servicii, alta este situația. Acolo, ministrul de finanțe Rishi Sunak consideră că ar fi cinstit să ceară companiilor să contribuie mai mult la buget în condițiile în care pe timpul crizei au fost salvate cu miliarde de lire
din banii plătitorilor de taxe. De aceea, Sunak a propus majorarea impozitelor pentru companii în speranța că banii lor vor ajuta acum guvernul să peticească un buget care ar putea ajunge la un deficit de peste 400 de miliarde de lire sterline în 2020-2021, scrie Financial Times.
În prezent, rata de impozitare pentru companii este de 19% din profit, iar cancelarul consideră că nivelul este unul competitiv în grupul economiilor dezvoltate. El a explicat că există prea puține dovezi că impozitul mic este o atracție mare pentru investiții. Orice creștere de un punct procentual ar aduce în plus 2,4 miliarde de lire la bugetul de stat.
În SUA, cea mai mare economie a lumii, noul președinte Joe Biden are un nou plan de impozitare prin care va majora taxele impuse celor mai bogați americani. Planul îi țintește în special pe cei care câștigă peste 400.000 de dolari pe an, scrie CNBC. Vor fi crescute mai ales contribuțiile la asigurările sociale și taxele pe moștenire și câștiguri din capital și va fi redusă valoarea deducerilor fiscale. În campania electorală, Biden a promis că nu îi va taxa suplimentar pe cei cu venituri mici și mijlocii.
„Unii dintre cei mai bogați oameni din America plătesc acum o proporție mai mică de taxe decât unii dintre cei mai săraci americani“, spune Richard Winchester, profesor de drept fiscal la Universitatea Seton Hall.
Este însă neclar dacă noul președinte își va putea promova agenda în Senatul divizat. Biden ar inversat o parte din relaxarea fiscală aplicată de fostul președinte Donald Trump. Reforma acestuia, mult lăudată că a dat un impuls suplimentar economiei americane în timpul unei încetiniri economice globalizate, a diminuat rata de impozitare pentru companii de la 35% la 21% și limita de sus a impozitului pe venit de la 39,6% la 27%.
În Spania, una din economiile europene cel mai grav afectate de pandemie, planul de buget aprobat de parlament pentru 2021 prevede, printre altele, majorarea impozitului pe venit pentru bogați, creșterea TVA pentru băuturi cu zahăr sau cu îndulcitori artificiali și noi taxe verzi, scrie El Pais. Scopul este, desigur, suplimentarea veniturilor bugetare. TVA pentru băuturi dulci este majorată de la 10% la 19%. De asemenea, noul plan de buget introduce impozit pe dividende pentru noi categorii de compani, taxe pe deșeuri și ambalaje din plastic, reduce scutirile fiscale pentru cei care contribuie la planurile de pensii individuale și crește impozitul aplicat primelor de asigurări de la 6% la 8%.
Și guvernul polonez a pus ochii pe băuturile cu zahăr și îndulcitori, taxându-le în funcție de conținutul de îndulcitor „nesănătos“.
Ca urmare, în unele magazine Coca-Cola s-a scumpit cu 40%, potrivit presei poloneze. Lovit rapid cu critici, premierul Mateusz Morawiecki s-a grăbit să explice că printr-o astfel de masură guvernul nu urmărește să strângă mai mulți bani la buget ci să protejeze sănătatea polonezilor, scrie Politico. „Ar fi posibil ca pentru un buget ca al nostru o jumătate de miliard de zloți (110 milioane euro) sau un miliard să justifice un scop fiscal?“ a spus el. „Zahărul este nesănătos. Majoritatea țărilor mature au introdus această taxă. Vrem să fim o țară imatură?“
0 comments :
Trimiteți un comentariu