Capitalul străin părăsește în masă Turcia după ce Erdogan își pune propriul om la conducerea băncii centrale

Prin demiterea celui de-al treilea guvernator al băncii centrale în mai puțin de doi ani, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, liderul do­minant al țării din ultimul secol și-a demonstrat încă o dată deter­minarea de a înfrunta convențiile economiei moderne, scrie Bloomberg.

Piețele au reacționat însă prompt. Retragerea investitorilor a tăiat 15% din valoarea lirei la începutul săptămânii, sporind pierderile care au menținut inflația la două cifre în ultimele 16 luni. Randamentul obligațiunilor în liră a înregistrat cea mai puternică creștere din istorie, iar acțiunile și-au prelungit pierderile după cel mai dramatic declin din 2013.

„Este o oprire bruscă a fluxurilor de capital“ similară crizei monetare din 2018, potrivit lui Robin Brooks, economist-șef la Institute of Inter­national Finance din Washington. „Rezultatul atunci a fost o recesiune profundă din cauza condițiilor financiare mai stricte. Același lucru se va întâmpla și acum“.

Acțiunile recente ale lui Erdogan îi îndepărtează pe investitorii străini de Turcia. Investițiile străine sunt vitale pentru finanțarea deficitului de cont curent al țării, care a depășit 36 mld. dolari în 2020.

Mișcarea abruptă de la banca centrală i-a prins pe picior greșit pe cei încrezători în liră, care ajunseseră să creadă în aparenta schimbare a politicilor economice ale lui Erdogan din noiembrie, când l-a instalat pe fostul guvernator Naci Agbal la conducerea băncii centrale.

Creșterea Turciei și intrările de capital străin sunt strâns corelate în condițiile în care cererea internă solidă, principal driver al activității în mod tradițional, generează de obicei un deficit ridicat de cont curent.

Diminuarea intrărilor de capital străin și episoadele intermitente de depreciere a lirei au rezultat în cicluri boom-bust în urma cărora PIB-ul Turciei a rămas blocat la sub 800 mld. dolari în mare parte a deceniului trecut.

Deși Erdogan a continuat să câștige majoritatea alegerilor în perioada respectivă, rata sa de popularitate nu și-a revenit de la nivelul de 46% din 2019.

„Pe termen lung, Erdogan va fi pierdut probabil alegerile din 2023, însă până atunci Turcia ar putea deveni o piață de frontieră“, arată Charles Robertson, economist la Renaissance Capital.

Noul guvernator al băncii centrale Sahap Kavcioglu va reitera ferm ceea ce a fost deja exprimat de președintele Erdogan. Acesta este motivul desem­nării sale, potrivit lui Ibrahim Turhan, fost viceguvernator al băncii centrale, notează Financial Times.

Semne privitoare la gândirea acestuia pot fi regăsite în editoriale semnate de acesta. Într-unul din ele, Kavcioglu critică majorările de dobânzi operate de fostul guvernator. Acesta a apărat de asemenea o politică atribuită lui Berat Albayrak, fost ministru de finanțe și ginerele lui Erdogan, de a cheltui rezervele valutare ale băncii centrale pentru încetinirea declinului lirei.

Desemnarea lui Kavcioglu dovedește că Albayrak are încă influență, arată Wolfango Piccoli, de la Teneo Intelligence. „Nu contează cine este următorul guvernator când instituțiile au ajuns să fie lipsite de autonomie și independență, supuse capriciilor președintelui“, adaugă acesta.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu