♦ De la începutul pandemiei, BNR a înjumătățit dobânda de politică monetară, după patru ajustări, iar dobânzile la lei au început să scadă ♦ Incertitudini și riscuri mari la adresa noii perspective a inflației decurg din mersul pandemiei și al măsurilor restrictive asociate, dar și din conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare.Ascensiunea prețurilor de consum în primele luni ale anului în jurul a 3% și perspectiva creșterii în continuare a inflației determină BNR să mențină dobânda-cheie la 1,25% la a doua ședință de politică monetară din acest an și reduce probabilitatea unei noi diminuări a dobânzii în perioada următoare, politica monetară urmând să fie mai strânsă.
În aceste condiții, dobânzile pe piața interbancară și dobânzile la credite nu vor mai scădea ca în primele luni ale anului și nu vor mai putea să încurajeze finanțarea redresării economiei, afectată de pandemia de COVID-19.
Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie 2021 la 2,99%, de la 2,06% în decembrie 2020, și la 3,16% în februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotației petrolului. Acestea au fost doar în mică măsură contrabalansate de influențele de sens opus venite de pe segmentele LFO și produse din tutun, precum și din decelerarea inflației de bază.
Era ratelor de dobândă mici s-a încheiat pentru economiile emergente: Băncile centrale se luptă cu deprecierea monedelor și creșterea costurilor de finanțare
Cu datorii record, monede în depreciere, inflație accelerată și costuri de finanțare în creștere, economiile emergente gustă partea amară a revenirii globale din pandemie. Băncile centrale sunt forțate să intervină, iar câteva sunt așteptate să înceapă să majoreze dobânzile de politică monetară, ceea ce ar pune astfel capăt unei lungi perioade de dobânzi mici. În Europa de Est, doar banca centrală a Cehiei a inclus clar printre posibilitățile de acțiune majorarea dobânzilor.
Adam Glapinski, președintele Băncii Naționale a Poloniei, a exclus la începutul lunii posibilitatea ca instituția sa să majoreze dobânzile anul acesta sau în 2022, scrie The First News. „Încă nu am intrat pe drumul creșterii rapide“, a explicat el. „Când ne vom îndrepta spre o creștere robustă, rapidă și stabilă, ne vom mai gândi.“ Până atunci, nu sunt exluse noi reduceri de dobânzi, în funcție de cum evoluează pandemia. În prezent, dobânda de referință pentru politica monetară este de 0,1%, cel mai scăzut nivel din istorie. Indicatorul este la acest nivel de zece luni. Cea mai mare economie est-europeană a văzut prețurile sărind în sus cu 1,2% în ianuarie, față de decembrie, cel mai mare salt din ultimul deceniu, ceea ce reflectă creșteri de taxe și prețuri reglementate. În termeni anualizați, inflația a fost de 2,7%. În decembrie, banca centrală a intervenit pentru slăbirea zlotului, măsură despre care instituția a spus că ar putea fi repetată „pentru întărirea impactului politicii de relaxare monetară“ asupra economiei. Spre deosebire de criza financiară anterioară, în cea curentă băncile centrale est-europene au angajat în lupta cu recesiunea programe de achiziții de active după modelul colegelor mai puternice din Occident. Glapinski a asigurat că instituția sa va continua achizițiile de active. „Vom continua să cumpărăm atât timp cât va fi necesar, poate la infinit.“ Economia poloneză este însă una aparte în regiune. Recesiunea produsă de actuala criză a fost ușoară, iar exporturile îi sunt puternice. De asemenea, și piața muncii s-a dovedit extrem de flexibilă, și în criză și în perioada de boom, mulțumită forței de muncă importate din Ucraina.
În Ungaria, situația este alta. Inflația a accelerat în februarie, iar analiștii se așteaptă la o perioadă de câteva luni de volatilitate care va testa imaginația și arsenalul băncii centrale. Creșterea prețurilor de consum a accelerat la peste 3% în ritm anualizat, de la 2,7% în ianuarie. Cum așteptările privind întărirea inflației au împins forintul aproape de un minim record față de euro, investitorii încearcă să-și dea seama dacă banca centrală va răspunde cu o creștere a dobânzii pentru depozitele de o săptămână în următoarele trei luni, scrie Bloomberg. În urmă cu o săptămână, banca națională maghiară și-a ajustat programul de quantitative-easing renunțând la o limită privind cantitatea de obligațiuni cu scadență mare pe care o poate achiziționa. Rezultatul a fost cel dorit, scăderea yieldurilor obligațiunilor pe zece ani, adică reducerea costurilor de finanțare. Economia maghiară este predispusă la deprecierea accelerată a forintului.
În ceea ce privește Cehia, tendința monedei, coroana, este de apreciere. În februarie, Vojtech Benda, unul din membrii consiliului de guvernatori al băncii centrale, a explicat că dobânzile vor crește, probabil, dacă proiecțiile instituției se adeveresc, adică dacă economia intră într-o fază de revenire graduală și sustenabilă. Perioada de lockdown mai lungă decât s-a anticipat, a spus Benda, ar putea reduce nevoia de majorări de dobândă. Coroana, care în februarie era mai puternică decât prognozele băncii centrale, a înăsprit condițiile monetare în economia orientată spre exporturi, dar acest lucru nu înseamnă că instituția va sta cu mâinile în sân, a mai spus bancherul.
Ulterior, Marek Mora, viceguvernator, a vehiculat ideea unei majorări de dobândă în iunie, arată Reuters. Când el a spus acest lucru, coroana era una dintre monedele cu cea mai rapidă apreciere din lume.
În alte economii emergente devastate de Covid-19, situația este mai clară. După o perioadă fără precedent de reduceri ale ratelor de dobândă pentru susținere economică, Brazilia este așteptată să crească ratele în această săptăm‚nă și Nigeria și Africa de Sud ar putea urma în cur‚nd, potrivit Bloomberg Economics. Rusia a încetat deja să relaxeze politica mai devreme dec‚t se aștepta, iar Indonezia ar putea face același lucru.
În spatele schimbării: încredere reînnoită în perspectivele economiei mondiale pe fondul unui stimul mai mare în SUA. Acest lucru determină accelerarea inflației prețurilor la mărfuri și creșterea randamentelor obligațiunilor, în timp ce apasă pe monedele națiunilor în curs de dezvoltare în condițiile în care investițiile sunt redirecționate în altă parte.
Bogdan Cojocaru
0 comments :
Trimiteți un comentariu