Era ratelor mici de dobândă s-a încheiat pentru economiile emergente: Băncile centrale se luptă cu deprecierea monedelor și creșterea costurilor de finanțare

Știrea a fost publicată marți, 16 martie 2021, 04:57 în categoria

Era ratelor mici de dobândă s-a încheiat pentru economiile emergente: Băncile centrale se luptă cu deprecierea monedelor şi creşterea costurilor de finanţare Cu datorii record, monede în de­pre­ciere, inflație accelerată și costuri de finanțare în creștere, eco­nomiile emergente gustă partea amară a revenirii globale din pandemie. Băncile centrale sunt forțate să in­tervină, iar câteva sunt așteptate să înceapă să majoreze dobânzile de politică monetară, ceea ce ar pune astfel capăt unei lungi pe­rioa­de de dobânzi mici. În Europa de Est, doar ban­ca centrală a Cehiei a inclus clar prin­tre po­sibilitățile de acțiune majorarea dobânzilor.

Adam Glapinski, președintele Băncii Națio­nale a Poloniei, a exclus la începutul lunii posibilitatea ca instituția sa să majoreze dobânzile anul acesta sau în 2022, scrie The First News. „Încă nu am intrat pe drumul creșterii rapide“, a explicat el. „Când ne vom îndrepta spre o creștere robustă, rapidă și sta­bilă, ne vom mai gândi.“ Până atunci, nu sunt exluse noi reduceri de dobânzi, în funcție de cum evoluează pandemia. În prezent, do­bânda de referință pentru politica monetară este de 0,1%, cel mai scăzut nivel din istorie. In­dicatorul este la acest nivel de zece luni. Cea mai mare eco­no­mie est-europeană a vă­zut prețurile să­rind în sus cu 1,2% în ia­nuarie, față de decembrie, cel mai mare salt din ulti­mul deceniu, ceea ce re­flectă creșteri de taxe și prețuri regle­men­tate. În termeni anua­lizați, in­flația a fost de 2,7%. În decembrie, banca centrală a intervenit pentru slă­birea zlo­tului, măsură despre care instituția a spus că ar putea fi repetată „pentru întărirea im­pactului politicii de relaxare monetară“ asu­pra economiei. Spre deosebire de criza finan­cia­ră an­terioară, în cea curentă băncile cen­trale est-europene au angajat în lupta cu rece­siunea programe de achiziții de active după mo­delul colegelor mai puternice din Occi­dent. Glapinski a asigurat că instituția sa va conti­nua achizițiile de active. „Vom continua să cum­părăm atât timp cât va fi necesar, poate la infinit.“ Economia po­lo­ne­ză este însă una aparte în re­giune. Rece­siunea produsă de actuala criză a fost ușoară, iar ex­por­turile îi sunt pu­ternice. De ase­me­nea, și pia­ța mun­cii s-a do­vedit ex­trem de flexibilă, și în cri­ză și în perioada de boom, mulțu­mită forței de muncă im­portate din Ucraina.

În Ungaria, situația este al­ta. Inflația a accelerat în februarie, iar analiștii se așteaptă la o perioadă de câteva luni de volatilitate care va testa imaginația și arsenalul băncii centrale. Creșterea prețurilor de consum a accelerat la peste 3% în ritm anualizat, de la 2,7% în ia­nua­rie. Cum așteptările privind întărirea in­flației au împins forintul aproape de un mi­nim record față de euro, investitorii încearcă să-și dea seama dacă banca centrală va răs­punde cu o creștere a dobânzii pentru depo­zi­te­le de o săptămână în următoarele trei luni, scrie Bloomberg. În urmă cu o săptă­mâ­nă, ban­ca na­țională ma­ghiară și-a ajustat pro­gra­mul de quan­titative-easing renunțând la o li­mită privind cantitatea de obligațiuni cu sca­den­ță mare pe care o poate achiziționa. Re­zul­tatul a fost cel dorit, scăderea yielduri­lor obliga­țiu­ni­lor pe zece ani, adică reducerea cos­turilor de finanțare. Eco­no­mia maghiară este pre­dispusă la depre­cierea accelerată a forintului.

În ceea ce privește Cehia, tendința mone­dei, coroana, este de apreciere. În februarie, Vojtech Benda, unul din membrii consiliului de guvernatori al băncii centrale, a explicat că dobânzile vor crește, probabil, dacă proiec­ți­ile instituției se adeveresc, adică dacă eco­no­mia intră într-o fază de revenire graduală și sustenabilă. Perioada de lock­down mai lungă decât s-a anticipat, a spus Benda, ar putea re­du­ce nevoia de majorări de dobândă. Coroa­na, care în februarie era mai puternică decât prog­nozele băncii centrale, a înăsprit condi­ți­ile monetare în economia orientată spre ex­por­turi, dar acest lucru nu înseamnă că insti­tuția va sta cu mâinile în sân, a mai spus bancherul.

Ulterior, Marek Mora, viceguvernator, a vehiculat ideea unei majorări de dobândă în iunie, arată Reuters. Când el a spus acest lucru, coroana era una dintre monedele cu cea mai rapidă apreciere din lume.

În alte economii emergente devastate de Covid-19, situația este mai clară. După o perioadă fără precedent de reduceri ale ratelor de dobândă pentru susținere economică, Brazilia este așteptată să crească ratele în această săptăm‚nă și Nigeria și Africa de Sud ar putea urma în cur‚nd, potrivit Bloomberg Economics. Rusia a încetat deja să relaxeze politica mai devreme dec‚t se aștepta, iar Indonezia ar putea face același lucru.

În spatele schimbării: încredere reînnoită în perspectivele economiei mondiale pe fondul unui stimul mai mare în SUA. Acest lucru determină accelerarea inflației prețurilor la mărfuri și creșterea randamentelor obligațiunilor, în timp ce apasă pe monedele națiunilor în curs de dezvoltare în condițiile în care investițiile sunt redirecționate în altă parte.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu