UE va investi zeci de miliarde de euro într-un plan de dezvoltare a industriei europene a semiconductorilor și de întărire a securității digitale „extrem de ambițios“, dar, deocamdată lipsit de detalii.Regizorii noii lumi, de la președintele Americii la liderul suprem al Chinei, au făcut din aprovizionarea cu cipuri o prioritate strategică pentru guvernele lor pentru a putea ține în funcțiune fabrici și a asigura securitatea națională. Penuria de semiconductoare provocată de pandemie se transformă într-o „cursă a cipurilor“, cu implicății economice și geopolitice. Lupta pentru dominație globală include acum o luptă pentru supremația în tehnologie.
În fața dependenței lumii de doi mari producători de semiconductori, Coreea de Sud și Taiwan, și a tensiunilor în creștere dintre SUA și China, Uniunea Europeană evită să fie parte într-un nou război rece și și-a ales propria cale, aceea de a-și dezvolta propriii campioni ai semiconductorilor și de a obține astfel suveranitatea digitală.
Ca parte a acestei strategii, UE intenționează ca până în 2030 să ajungă la o pondere de cel puțin 20% în producția globală de semiconductori. În prezent, 81% din afacerile cu cipuri sunt controlate de giganți din Coreea de Sud și Taiwan și mai puțin de 10% de companii europene.
În ultimele luni, constructorii auto din toată lumea, de la Toyota la Ford și Dacia, au redus producția. Consolele de jocuri video devin tot mai greu de găsit în magazine. Chiar și producătorii de aluminiu au avertizat că pot veni vremuri grele pentru ei. Toți au în comun un nou pericol: o penurie bruscă și de amploare globală de semiconductori, scrie Bloomberg.
Semiconductorii, cunoscuți și sub denumirea de circuite integrate sau, mai frecvent, cipuri, pot fi cel mai mic și mai exigent produs fabricat vreodată la nivel mondial. Nivel costurilor și gradul de dificultate a favorizat o dependență tot mai mare de două centre asiatice - Taiwan Semiconductor Manufacturing și Samsung Electronics. Tensiunile crescânde dintre cele mai mari economii ale lumii, SUA și China, au exacerbat dependența, guvernul SUA blocând aprovizionarea către anumiți clienți chinezi.
Criza globală a cipurilor este un semnal de alarmă pentru toate țările cu privire la importanța semiconductorilor pentru viitorul lor. Washingtonul, Bruxellesul și guvernele altor puteri industriale au văzut cum o mână de piese care lipsesc pot închide fabricile, punând în pericol securitatea locurilor de muncă și afectând perspectivele de recuperare din pandemia de COVID-19.
Oficiali guvernamentali din SUA, Germania și Japonia au plecat umili în Taiwan pentru a pleda pentru o producție mai mare de cipuri, altfel riscând un dezastru economic.
China a aflat că SUA sunt dispuse să sufoce aprovizionarea cu cipuri a propriilor campioni naționali, o vulnerabilitate pe care președintele Xi Jinping și Partidul Comunist o consideră intolerabilă. Beijingul va investi peste 100 de miliarde de dolari în eforturile de a construi propria sa industrie de cipuri. Xi a făcut din dezvoltarea tehnologică o prioritate națională.
Strategia UE menționeză sume și mai mari, dar nu este clară. Este vorba de peste 125 de miliarde de euro pentru dezvoltarea industriilor digitale din următoarea generație în acest deceniu, după cum scrie The Wall Street Journal. Finanțat ca parte a pachetului de recuperare economică de 1.800 de miliarde de euro, planul „Busolă Digitală“ are ca țintă creșterea autonomiei digitale a UE până în 2030. Semiconductori maturi sunt deja produși în Europa, însă oficialii doresc ca regiunea să producă cipuri care sunt mai rapide decât cele mai eficiente realizate în prezent de liderii din industrie. Cu toate acestea, eforturile UE se confruntă deja cu obstacole. Unii directori din industria semiconductoarelor din Europa se întreabă dacă există cerere locală pentru astfel de procesoare avansate și dacă UE este dispusă să investească mulți ani și multe miliarde de euro pentru a reconstrui lanțuri de aprovizionare. ÑȘtim că vom avea nevoie de tot mai multe microprocesoare“, pentru așa-numitul internet al obiectelor, dar și pentru cloud și edge computing, a declarat comisarul european pentru industrie Thierry Breton. ÑAceasta este o piață mare“, a spus el, adăugând că obiectivul de a produce semiconductori cu grosimi mai mici decât limita actuală de 5 nm Ñeste cu adevărat ceea ce cred că ar trebui să facem“. Planurile sunt extrem de ambițioase, având în vedere punctul de plecare al UE, potrivit lui Frederico Mollet, analist la Centrul de Politici Europene. ÑAcest lucru nu înseamnă neapărat că obiectivul nu ar trebui urmărit, dar va fi un proiect pe termen lung, cu riscuri și cheltuieli considerabile,“ a spus el. Comisia Europeană nu a oferit niciun detaliu concret cu privire la modul în care va atinge țintele prezentate în „Busola digitală“. Discuțiile au avut în vedere înființarea unei baze noi de producție sau reîncadrarea uneia existente, după cum a aflat Bloomberg. Breton a explicat că UE ar putea intra în parteneriate cu companii care au cunoștințele necesare, dar că nu s-a decis încă nimic. Alte obiective din planul UE includ: implementarea unei infrastructuri cloud descentralizate neutre din punct de vedere climatic pentru a garanta accesul întreprinderilor la serviciile de date în milisecunde până în 2030; primul computer cu accelerare cuantică în Europa până în 2025; toate zonele populate să fie acoperite de 5G până în 2030; toate serviciile publice cheie să fie disponibile online până în 2030.
0 comments :
Trimiteți un comentariu