Incertitudine, amenințare, restricții, izolare, paranoia, familii disfuncționale - pandemia și turbulențele economice pe care aceasta le-a provocat afectează echilibrul și chiar sănătatea mintală a oamenilor. Se vorbește de venirea unui al patrulea val al pandemiei, caracterizat prin anxietate, adesea prin sindromul burnout și printr-o criză de afecțiuni mintale.Din ce în ce mai mulți avertizează, dar puțini au cutezat să estimeze costurile economice ale unei astfel de evoluții a actualei crize. Institutul Economic Polonez a încercat să facă acest lucru. Într-un studiu numit „Generația coronavirus. A crește în pandemie“, instituția arată că tinerii încasează greul loviturilor economice, scrie Deutsche Welle. Creșterea anuală a costurilor legate de problemele de sănătate mintală cauzate de pandemie în rândul tinerilor s-ar situa la 0,5% din PIB-ul global, adică la 335 de miliarde de euro, a calculat institutul.
Suma include 157 de miliarde de euro reprezentând cheltuieli directe în sistemele de sănătate, 67,6 miliarde de euro investiții în îmbunătățirea programelor de securitate socială și 120,5 miliarde de euro costuri directe legate de rata mai mică de ocupare a forței de muncă și scăderea productivității. Psihologi și psihiatri atrag atenția că lumea se îndreaptă spre o criză majoră, o pandemie paralelă în care se înmulțesc dramatic problemele de sănătate mintală din cauza pandemiei de COVID-19.
Cu acest lucru este de accord și David Dozois, profesor la Universitatea Ontario de Vest. El argumentează printr-un sondaj realizat de institutul Mental Health Research Canada care arată că grupul de vârstă 18-34 se chinuie cel mai mult din cauza COVID-19. Cei care aparent au cea mai slabă sănătate mintală sunt adulții tineri și persoanele care au întâmpinat probleme financiare sau care nu au putut primi îngrijiri pentru alte probleme medicale. Somnul și mișcarea insuficiente sau lipsa socializării față în față cresc, de asemenea, riscul de șubrezire a sănătății mintale.
„Oameni de toate felurile, trecuți mai mult sau mai puțin prin viață, au fost loviți rău de COVID-19, cauza stresului diferă în funcție de grupul de vârstă“, spune Steven Taylor, profesor și psiholog la Universitatea British Columbia și autor al analizei „Psihologia pandemiilor“.
France24 aduce în atenție, referitor la Franța, una dintre cele mai populate țări europene, un val de pacienți cu afecțiuni psihice din care o parte importantă sunt adolescenți și adulți tineri. Sunt tineri care n-au mai avut până acum probleme, însă de când a venit pandemia au încercat să se sinucidă sau au intrat în depresie, care s-au automutilat.
De asemenea, rândurile bolnavilor sunt îngroșate de cei cu afecțiuni mai vechi, dar acum acutizate sau de cei care fac abuzuri de medicația calmantă. În SUA, numărul copiilor care ajung la spital pentru tratamente psihiatrice a atins un nivel istoric. Și acolo se vorbește despre o criză a sănătății mintale. Într-un sondaj realizat de U.S. Census Bureau în decembrie, peste 42% din participanți au spus că au avut simptome de anxietate sau depresie.
Nivelul este cu 11 puncte procentuale mai mare decât în anul anterior. În rândul copiilor și adolescenților a fost observată cea mai accentuată creștere a problemelor de sănătate mintală după ce aceștia au pierdut accesul la sursele sociale și au fost obligați să petreacă mai mult timp în case cu diferite grade de disfuncționalitate, explică Mike Rowley, CEO-ul Havenwood, un ONG care asigură adăpost pentru părinții fără partener.
În Marea Britanie, până la finalul celui de-al doilea semestru din 2020 unu din cinci adulți au trecut printr-o formă sau alta de depresie. Înainte de pandemie, rata era de două ori mai mică, potrivit datelor statistice oficiale. ÑDe mulți ani crește numărul de tineri cu probleme de sănătate mintală și îngrijorător este să tendința a fost exacerbată serios de Covid“, spune Simon Evans, profesor de neuroștiințe la Universitatea Surrey.
Studiul polonez a găsit că sănătatea mintală s-a deteriorat din cauza reducerii oportunităților de a munci, a înrăutățirii perspectivelor pentru un loc de muncă stabil, consecințelor izolării sociale și a stresului rezultat din pericolul de a fi infectat. Pandemia a creat o situație în care tinerii au fost adesea stigmatizați ca vectori de propagare a virusului. În societate au fost observate, de asemenea, mai puține căsătorii, mai multe divorțuri, fertilitate redusă, creșterea patologiilor sociale pornite de la infracțiuni sau abuzul de alcool.
În statele sau în categoriile sociale sărace, problema a fost acutizată de accesul mai costisitor la ajutor profesional. Datele Organizației Mondiale a Comerțului arată că în timpul pandemiei sprijinul financiar pentru servicii de sănătate mintală esențiale a fost înghețat în 93% din țările lumi, în timp ce cererea de ajutor crește. Autorii studiului polonez cred că efectele economice ale noii pandemii pot fi parțial amortizate prin asigurarea că tinerii au unde să muncească.
0 comments :
Trimiteți un comentariu