♦ Inflația este estimată să accelereze la 5% în Ungaria în al doilea trimestru și să depășească ținta băncii centrale în Polonia ♦ În Cehia banca centrală va începe să majoreze dobânzile în 2021 ♦ Economia cehă este văzută înaintând mai lent, cu 3,1%.Băncile centrale din Europa de Est sunt încrezătoare că pot ține sub control un puseu al inflației pentru a permite economiilor să-și revină în forță din criză și din pandemia de COVID-19, propulsate de cererea internă, investiții și de fondurile europene.
Inflația, adică accelerarea creșterii prețurilor, tinde să reducă puterea de cumpărare a populației dacă nu este însoțită și de ajustarea salariilor, iar efectele sale sunt mai puternice în economiile care importă mai mult decât exportă. Dintre economiile mari din regiune, doar România suferă de deficit comercial cronic. Membrii estici ai Uniunii Europene, unde șomajul a rămas scăzut, iar criza nu a stopat majorările salariale, se confruntă cu presiuni inflaționiste mai puternice decât alții, scrie Reuters.
Inflația accelerează într-un moment în care economiile abia au început să se recupereze din pandemie, care în regiune a făcut ravagii. Ungaria și Cehia înregistrau la un moment dat cele mai mari rate ale deceselor din lume. Acum, guvernele de acolo caută să redeschidă magazinele și restaurantele și alte servicii cât mai rapid posibil pentru a accelera ieșirea din criză. Însă un val de inflație străbate economia mondială, iar Europa de Est nu este cruțată.
Inflația este estimată să accelereze la 5% în Ungaria în al doilea trimestru și să depășească ținta băncii centrale în Polonia. În Cehia, creșterea prețurilor a prins forță din nou după ce părea că se retrage spre țintă la începutul anului. Însă, spun analiștii, dintre aceste țări doar în Cehia banca centrală va începe să majoreze dobânzile în 2021. Guvernatorul Jiri Rusnok a declarat recent pentru Reuters că discuțiile în acest sens ar putea începe în august. Poziția oficială a băncii este că nu se va grăbi să crească costul finanțării. Pe de altă parte, banca centrală caută să țină în șah speculatorii de valută pentru a proteja moneda locală, coroana, și a învățat să-i țină sub control doar cu declarații, așa cum de altfel face și BCE. Peter Virovacz, economist la ING Bank din Budapesta, a spus că în cazul Ungariei și Poloniei guvernele și băncile centrale - la aceste state șefii băncilor centrale sunt apropiați, chiar aliați, ai partidelor de guvernământ - sunt mai dispuse să lase prețurile să o ia în sus. „Sunt șanse mari ca nici ungurii și nici polonezii să nu vrea să frâneze creșterea, așa că vom vedea economii sub presiune mare după pandemie“, a explicat el. „Creșteri rapide, rate de investiții mari, cu autoritățile mărind potențialul de creștere economică, cu prețul unei inflații mai puternice și al deteriorării competitivității, ceea ce poate fi amortizat printr-o monedă mai slabă.“
În Ungaria, unde guvernul aplică de ani și ani acest model de impulsionare a creșterii, banca centrală ar putea fi totuși forțată să urce rata la depozite pe o săptămână dacă forintul se duce prea mult în jos. Efortul de stimulare vine și cu prețul umflării deficitelor bugetare. „Am modificat bugetul pentru 2021 pentru a servi mai bine repornirii economiei. Am lansat programe uriașe de renovare și construire de locuințe“, a spus recent premierul Ungariei Viktor Orban. În Ungaria și Polonia, deficitele au fost umflate și de programe vaste de sprijin financiar pentru familii, mai ales pentru cele cu copii. Premierul Orban are de înfruntat la începutul anului viitor alegeri vitale pentru rămânerea sa la putere. Multe dintre planurile de creștere ale est-europenilor depind de evoluția pandemiei, iar aceasta depinde de ritmul de vaccinare. Ungaria a fost mult timp campion european la imunizare, dar ca în alte locuri din regiune, viteza a încetinit din cauza reticenței populației. Economia ungară probabil că s-a contractat în primul trimestru, din cauza măsurilor de lockdown, însă guvernul de la Budapesta prevede un avans al PIB de 4,3% în acest an. Varșovia a calculat o creștere economică de 4% pentru 2021, dar după o recesiune mai blândă decât în multe părți din Europa. Economia cehă este văzută înaintând mai lent, cu 3,1%. Previziunile guvernelor sunt în general mai optimiste decât cele ale altor instituții de prognoză. Institutul de la Viena pentru Studii Economice, de pildă, estimează o creștere de 3,9% pentru PIB-ul Ungariei în 2021, de 3,4% pentru Polonia, de 2,9% pentru Cehia și de 3,8% pentru România. Ungaria a deschis deja magazinele și terasele restaurantelor și intenționează să permită hotelurilor să funcționeze în următoarele zile. În Cehia, magazinele, piețele și unele servicii ar putea fi redeschise de lunea viitoare. Și Polonia va permite cumpărătorilor să intre în malluri săptămâna viitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu