♦ Noile tehnologii limitează riscul de infecții în spitale și scad timpul petrecut de pacient în spitale, având acces la un număr mai mare de specialiști ♦ Pandemia a accelerat digitalizarea în sănătate.Ținta pentru digitalizarea în medicină trebuie să fie ghidarea pacientului către prevenție, după ce până acum, accentul a fost pe tratarea problemelor după ce au apărut. În plus, folosirea tehnologiei înseamnă cheltuieli mai mici și rezolvarea unor probleme acute ale sănătății românești, cum este lipsa medicilor specialiști. Acestea au fost două dintre temele dezbătute în cadrul videoconferinței Conectăm România. Medicina Viitorului - Avantajele tehnologiei pentru sectorul medical, organziată de ZF în parteneriat cu Huawei România.
„Digitalizarea în medicină este acea revoluție care transformă focusul de la bolnav spre menținerea sănătății omului. Este o metodă de prevenție a sănătății oamenilor. Suntem destul de digitalizați, dar ducem lipsă de colaborare între spitale și medici, nu că nu există, dar nu e facilitată de o structură dedicată. Unificarea tuturor bazelor de date, accesul unui medic la toată istoria unui pacient, și nu e nevoie decât de un centru de date unde orice medic și clinică poate avea acces“ a spus Codruț Săvulescu, senior solution manager Huawei România. El a explicat că în digitalizarea sănătății sunt incluse activitățile de investigare, istoricul bolii unui pacient, diagnosticul. De asemenea, conectivitatea permite ca doctori aflați la distanță să poată colabora cu alți coolegi în cazul unei investigații, iar pacientul să aibă astfel acces la două opinii medicale.
„O problemă interesantă este cea de colaborare între bazele de date ale spitalelor, clinicilor, centrelor medicale. Din 2017 am început să punem bazele unui concept - spitalul inteligent - cu două elemente care țin de concentrarea bazelor de date într-un singur punct. Dar spitalul inteligent se bazează pe colaborare. Această soluție conține un cloud care poate fi distribuit sau concentrat, la nivel național, conține modulele de lucru uzuale pentru medici și pacienți, un grup de diagnoză colectivă“, a mai spus Codruț Săvulescu.
Wargha Enayati, CEO al Enayati Group, a precizat că digitalizarea în domeniul medical este o adevărată provocare, mai ales pentru că pacienții trebuie ghidați prin sistemul de sănătate.
„Digitalizarea pentru mine trebuie să aibă acest rol, în care pacientul nu merge la spital sau la medic ca la supermarket – fără să știe ce are sau ce reacții adverse poate avea la anumite medicamente pe care le alege de pe raft. În privat, cel puțin, avem posibilități să ne tratăm, dar problema majoră a pacienților e că nu știu unde să meargă pentru a afla care este problema lor și cum să o rezolve, iar pentru asta avem nevoi de sfătuire, care poate fi oferită cu ajutorul tehnologiei“, a spus Wargha Enayati, CEO al Enayati Group.
El este unul dintre fondatorii sistemului privat de sănătate, construind în urmă cu 25 de ani rețeaua Regina Maria, iar în prezent a investit într-un nou centru medical, cel mai mare proiect greenfield din ultimii ani din România, o investiție de
60 mil. euro. „La început, acum aproximativ 25 de ani când am început noi, era altfel, aveam nevoie de fișa pacientului pentru a putea face programări, să faci legături între clinici și de acolo ne-am dezvoltat. Problema majoră pe care o avem e că fiecare a dezvoltat în timp și continuă să dezvolte pentru el și nu există un sistem comun care să fie în mâna ta ca pacient“, a mai spus Wargha Enayati.
Și în spitalul Sf. Constantin, controlat indirect de antreprenorul Mihai Miron, s-a investit în digitalizare și în oportunitățile pentru pacienți și medici prin intermediul tehnologiei. „Spitalul a obișnuit pacienții încă din martie 2017 să realizeze multe intervenții cu ajutorul roboților“, a spus Alin Rădășanu, președintele Consiliului de Administrație al Spitalului Sf. Constantin, Brașov.
„Avem un robot DaVinci care este folosit în mai multe intervenții, spre exemplu, acesta permite medicilor să vadă în zonele unde este mai greu de văzut în mod tradițional. Tehnologia DaVinci aduce multe beneficii pacinetului, pe lângă cele aduse medicilor. Iar cel mai mare avantaj este că riscul de infecție este minim“Deși intervențiile statului în domeniul digitalizării au lipsit, Spitalul Grigore Alexandrescu din București a reușit să creeze prin intermeniul unui medic pasionat de IT, o metodă prin care conecteaază diverse departamente din spital.
„Ar trebui să existe posibilitatea integrării software-urilor și să se tindă spre uniformizarea programelor și să putem face dosarul electronic al pacientului. Acum funcționăm la nivel de intranet, iar asta e o problemă, pentru că degeaba ieșim în exterior pentru că nu știe să ne citească nimeni datele. E greu să lucrezi cu programe care nu sunt integrate la Casa Națională de Asigurări“, a spus medicul Alexandru Ulici, manager al Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu“.
Tehnologia vine în sprijinul medicului, dar mai ales al pacientului în contextul sanitar din prezent, când prevenția ar trebui să fie cuvântul cheie al actorilor din domeniul medical.
„Avem nevoie de statistici la nivel de minister – aceste prevenții se fac doar având datele medicale ale pacienților centralizate și cu un istoric medical. Prima prioritate este salvarea datelor, monitorizarea, integrarea datelor din diferite surse medicale și de la diferiți provideri. Cred că am putea pune mult accent pe prevenție și monitorizarea pacientului la domiciliu, iar tehnologia ne permite să facem acest lucru“, a spus Elena Ovreiu, Profesor de Digital Health, Universitatea Politehnica București.
Digitalizarea în sănătate înseamnă că jucătorii din domeniu pot implementa procese mult mai ușor, însă soluțiile trebuie adaptate în funcție de ce găsim în prezent în spitale.
„În zona de digitalizare a sănătății soluțiile sunt multe, nu reușim să facem față cu câte trebuie să fie implementate. Avem de a face cu soluțiile din spital, cu soluțiile pentru a sincroniza un spital cu alte instituții de sănătate, cu diferite aplicații care ajung la nivel de utilizator. Cred că România se va alinia trendurilor internaționale, mai ales că suntem un mare promotor de tehnologie, și diferiții unicorni din zona de tehnologie vor apărea și pe partea de sănătate“, a spus Ovidiu Teodorescu, Business Solutions Delivery Director Net Brinel, unul dintre cei mai mari integratori de soluții IT de pe piața locală.
Codruț Săvulescu, senior solution manager Huawei România
► Digitalizarea are un orizont foarte larg în sectorul medical. În cazul sănătății, activitatea se poate sumariza în mai multe laturi – prima poate fi o activitate de investigare, istoricul sănătății sau al bolii unui pacient, diagnosticul. Mai e un aspect care generează, cumva, și scopul sau motivația digitalizării în zona sănătății, monitorizarea stării de sănătate, sunt lucruri pe care medicina știe să le atace azi, prin metode tradiționale.
► Digitalizarea în medicină este acea revoluție care tranformă focusul de la bolnav spre menținerea sănătății omului. Este o metodă de a schimba, activitatea de prevenție a sănătății oamenilor. Altfel, digitalizarea poate fi explicată și prin rezultatele secundare – scăderea cheltuielilor, acoperirea deficitului de medici.
► Conectivitatea garantează colaborarea între toate domeniile – între medici, spitale, diverse sectoare medicale – e important și atunci când se face o investigație să am un doctor la distanță care să îmi ofere o a doua opinie. Conectivitatea permite monitorizarea roboțeilor pe care îi inventăm în zona medicală – în zona de curățenie, spre exemplu, sau roboți care să distribuie medicamente.
► Suntem destul de digitalizați, dar ducem lipsă de colaborare între spitale și medici, nu că nu există, dar nu e facilitată de o structură dedicată. Unificarea tuturor bazelor de date, accesul unui medic la toată istoria unui pacient, și nu e nevoie decât de un centru de date de unde orice medic și clinică poate avea acces.
► O problemă interesantă este cea de colaborare între bazele de date ale spitalelor, clinicilor, centrelor medicale. Din 2017 am început să punem bazele unui concept - spitalul inteligent - cu două elemente care țin de concentrarea bazelor de date într-un singur punct. Dar spitalul inteligent se bazează pe colaborare. Această soluție conține un cloud care poate fi distribuit sau concentrat, la nivel național, conține modulele de lucru uzuale pentru medici și pacienți, un grup de diagnoză colectivă, modul de conectare intraspitalier.
► Principalul focus pe care îl voi avea va fi ideea de standardizare în zona medicală. Pentru că mi se pare că lucrăm disparat. Având un standard vom putea crea dosarul electronic de sănătate care pare să fie primul punct pe agenda de lucru a „dirijorului” acestui concert.
► Digitalizarea ține și de adopție, nu doar de tehnică. Aș merge în sfera asta a a validării avantajelor pe care le poate aduce digitalizarea. M-ar bucura dacă ar exista o concentrare de inițiativă în sensul prioritizării de inițiativă.
Alexandru Ulici, conf. dr., manager, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”
► Arhivarea datelor și informațiilor despre pacienți ar trebui făcută astfel încât un document să fie găsit ușor printr-un dispozitiv care să te ajute în a găsi acel document eficient și rapid. Pentru asta avem nevoie de infrastructură – aici avem nevoie de ajutor pentru că serverele pe care le avem nu sunt suficient de bine protejate. Avem nevoie de sisteme prin care să nu limităm accesul în exterior al medicilor și al pacienților și trebuie să avem în vedere că avem de a face cu o curbă de învățare, pentru că utilizatorul este o asistentă care de cele mai multe ori are 45 -50 de ani și care se adaptează greu la schimbările digitale.
► Avem probleme și cu cei care crează software, de lipsa de dorință de a se conecta cu alte software-uri. Dacă nu o să colaborăm nu o să avem o bază de date medicală din care toată lumea să poată progresa și învăța.
► Tehnologia nu schimbă modul de a face medicină fără partea de imagistică și AI, digitalizarea doar ne ajută să scurtăm timpul birocratic, să nu pierzi documente, să ai trasabilitatea bolnavilor, să nu se mai încurce bolnavii (cum se mai întâmpla prin alte spitale în alți ani).
► Suntem destul de departe de stadiul de a renunța la hârtie. În România actul medical trebuie tipărit, semnat, șampilat, așa spune legea în România. Actul medical doar atunci are valoare, dacă e pe hârtie. Dar nu spune nicăieri că pe foaia de observație trebuie scris neapărat de mână și astfel încercăm să tipărim pe formatul foii de observații, în încercaea de a digitaliza această parte.
► Ar trebui să existe posibilitatea integrării software-urilor și să se tindă spre uniformizarea programelor și să putem face dosarul electronic al pacientului. Acum funcționăm la nivel de intranet, iar asta e o problemă, pentru că degeaba ieșim în exterior pentru că nu știe să ne citească nimeni datele. E greu să lucrezi cu programe care nu sunt integrate la Casa Națională de Asigurări. Problema e că dezvoltatorii de software nu sunt implicați în a găsi soluții pentru toate problemele pe care noi le sesizăm.
Wargha Enayati, CEO Enayati Group
► E o adevărată provocare digitalizarea în domeniul medical în România. Noi suntem practic 10 furnizori diferiți în același spațiu și încercăm să creăm o experiență pacientului folosind noile tehnologii. Una dintre experiențe este cea de a fi cu un consilier medical care îl duce prin nevoile lui – pune diagnostic, tratament - și apoi închide și circuitul, adică oferă serviciile complete pacientului. Digitalizarea pentru mine trebuie să aibă acest rol, în care pacientul nu merge la spital sau la medic ca la supermarket – fără să știe ce are sau ce reacții adverse poate avea la anumite medicamente pe care le alege de pe raft. În privat, cel puțin, avem posibilități să ne tratăm, dar problema majoră a pacienților e că nu știu unde să meargă pentru a afla care este problema lor și cum să o rezolve, iar pentru asta avem nevoie de sfătuire, care poate fi oferită cu ajutorul tehnologiei.
► Una dintre probleme este că nu există un „fir roșu” pentru pacient și se pierde multă energie și potențial în acest circuit care nu se termină niciodată.
► La început, acum aproximativ 25 de ani când am început noi, era altfel, aveam nevoie de fișa pacientului pentru a putea face programări, să faci legături între clinici și de acolo ne-am dezvoltat. Problema majoră pe care o avem e că fiecare a dezvoltat în timp și continuă să dezvolte pentru el și nu există un sistem comun care să fie în mâna ta ca și pacient.
► Acum avem un soft în care pacientul își poate încărca fișa singur și rămâne la el și o poate accesa oriunde.
► Am avut o ședință cu 7-8 IT-ști și ne-am gândit cum este viitorul, iar în prezent lucrăm la o platformă care este mai mult dedicată medicilor, pentru interesele medicilor în care aceștia pot găsi o comunitate unde să găsească informațiile de care au nevoie, clinici cu care să colaboreze. Pe această parte este un sistem care depășește privatul și statul, și care reușește să nu facă diferențiere, iar pacientul să fie stăpân pe fișa lui.
► Avem o bază largă de spitale dar o bază mică de servicii ambulatorii și trebuie să inversăm, să avem multe centre specializate și policlinici și mai puține spitale.
Alin Rădășanu, președintele Consiliului de Administrație al SpitaluluiSf. Constantin, Brașov
► Cum a transformat spitalul Sf. Constantin din Brașov activitatea prin noile tehnologii? În primul rând avem aparate de circulație extracorporală și sisteme cordoscopice. În 2020, am investit în jur de 2 milioane de euro în implementări noi de sisteme și aparatură performantă.
► În aprilie 2020 am dezvoltat laboratorul de analize medicale și am extins activitatea în sfera bilogiei moleculare pentru a efectua testele PCR pentru ca pacienții să continue să facă procedurile de care aveau nevoie.
► Spitalul a obișnuit pacienții încă din martie 2017 să realizeze multe intervenții robotic, cu ajutorul roboților. Avem un robot Davinci care este folosit în mai multe intervenții, spre exemplu, acesra permite medicilor să vadă în zonele unde este mai greu de văzut în mod tradițional. Tehnologia Davinci aduce multe beneficii pacinetului, pe lângă cele aduse medicilor. Iar cel mai mare avantaj este că riscul de infecție este minim.
► Am achiziționat o aplicație de la Siemens, o platfomră care ne ajută să gestionăm și să stocăm imagistica efectuată de toate aparatele, care sunt stocate toate în această platformă. Astfel, putem să avem datele într-un singur loc, ceea ce ajută medicul să interpreteze o examinare atât din interiorul spitalelor, dar putem oferi și acces unor medici care nu sunt din spital, iar aceștia pot oferi a doua opinie.
► Beneficiul acestei platformei la nivel de pacient este că aceștia nu mai sunt nevoiți să prezinte toate investigațiile, toate fișele, pentru că ele sunt deja stocate în această platformă.
► Nu uităm nici de activitatea operațională și administrativă. Aici beneficiem de suportul unei soluții de tip tablou care permite o identificare, extragere și analiză a datelor disponibile în cadrul întregii organizații.
► În continuare, încercăm să accelerăm acest proces de digitalizare și suntem în discuții cu furnizori pentru achiziția unui turn argoscopic și dorim să avem echipament performant care să ajute în artoscropia genunchilor și articulațiilor și astfel să înlocuim metoda clasică. Acest turn argoscopic va putea fi folosit și de chirurgia generală, pentru că va avea o unitate video prin care putem vedea spre exemplu vasele de sânge mai puțin vizibile.
Ovidiu Teodorescu, business solutions delivery director Net Brinel
► În zona de digitalizare a sănătății soluțiile sunt multe, nu reușim să facem față cu câte trebuie să fie implementate. Avem de a face cu soluțiile din spital, cu soluțiile pentru a sincroniza un spital cu alte instituții de sănătate, cu diferite aplicații care ajung la nivel de utilizator. Zona de digitalizare este imensă din punct de vedere al unui sistem de sănătate și o putem vedea din două direcții – digitalizarea unei instituții și digitalizarea unui domeniu.
► Cred că România se va alinia trendurilor internaționale, mai ales că suntem un mare promotor de tehnologie, și diferiții unicorni din zona de tehnologie vor apărea și pe partea de sănătate.
► Nevoia este multiplă pentru că fiecare instituție din domeniul sănătății este într-un anumit momente al implementării și digitalizării. De obicei soluțiile trebuie pliate pe situația din teren, dar până acum 2-3 ani am văzut multă nevoie pe sistematizare a sitemelor de management a activității medicale în sptialele românești, pe diferitele operațiuni și acțiuni care se fac pe respectivul pacient și mai mult de atât integrarea tuturor departamentelor dintr-un spital, pentru că cu cât un spital e mai mare insularizarea informațiilor este mai mare, exact ca în cadrul oricărei alte societăți comerciale. Iar conectarea lor duce la o eficiență clară a unui spital. De câțiva ani, mult ai mult se pune problema pe evoluția medicală și nu doar partea administrativă a activității cu pacienții, a unor fișe care să urmărească tipologia medicală și să dea informații și predicții exacte.
►Digitalizarea nu înseamnă implementarea unor soluții software sau achiziții hardware, înseamnă să putem modifica anumite procese și comportamente într-o entitate, instituție, cu ajutorul tehnologie pentru ca activitățile să se desfășoare mai ușor. Un proiect de digitalizare se implementează acolo unde politicile fiscale pot.
Elena Ovreiu, profesor de digital health, Universitatea Politehnica București
► Am încercat să luăm modele din afară și să indentificăm avantajele și dezavantajele din țările exemple și să adaptăm la situația din România. Concluzia este că – referitor la dosarul electronic de sănătate – e greu să facem un sistem centralizat pe modelul Estoniei. Soluția este că statul trebuie să vină cu o structură legislativă care să oblige spitalele să stocheze datele pacientului într-un singur loc și să le pună la dispoziția pacienților. E important să avem interoperabilitate – datele sunt stocate local în spital, dar dacă se întâmplă ca pacientul să ajungă la alt spital, acesta trebuie să aibă acces la datele stocate la spitalul anterior.
► Cred că se va ajunge la dosare realizate independent, fiecare spital își va dezvolta propriul server unde să stocheze datele și dosarele pacienților, dar pe termen lung vom avea probleme cu interoperabilitatea, pentru că dacă nu avem o abordare orchestrată la nivel de minister va fi greu să mergem într-o direcție comună. Cred că așa a început de fapt și nu știu cât de repede se va face această orchestrare a organizării la nivel de guvern.
► Digitalizarea în sănătate era cu foarte mult timp în urmă în spate, spre deosebire de domeniul bancar, spre exemplu, dar pandemia a ajutat ca această „groapă” să se reducă, prin accelerarea adoptării soluțiilor de telemidicină, dar digitalizarea nu înseamnă doar telemedicină ci și diagnostic la distanță, monitorizare, consultație la distanță, integrarea datelor în istoricul pacientului, integrarea datelor de la diferite spitale, pentru a se oferi o imagine de ansamblu a stării de sănătate a pacientului.
► Avem nevoie de statistici la nivel de minister – aceste prevenții se fac doar având datele medicale ale pacienților centralizate și cu un istoric medical. Prima prioritate este salvarea datelor, monitorizarea, integrarea datelor din diferite surse medicale și de la diferiți provideri. Cred că am putea pune mult accent pe prevenție și monitorizarea pacientului la domiciliu, iar tehnologia ne permite să facem acest lucru.
0 comments :
Trimiteți un comentariu